Republica Moldova, paradis petrolier! Războiul din Ucraina a majorat livrările de 19,5 ori

În iulie 2022, exporturile Moldovei au fost de 338 milioane USD, cea ce este cu 40% sau 97 milioane USD mai mult decât în iulie anul trecut. Totuși comparativ cu primele luni de la începerea războiului, în iulie exporturile au fost cu 70 milioane USD sau cu 18% mai mici. Acest lucru se datorează războiului din Ucraina, care a devenit cea de a doua destinație a exporturilor moldovenești. Este vorba în mare parte de reexporturile produselor petroliere.

Această încetinire a creșterii exporturilor cel mai probabil este determinată de temperarea exporturilor producției agricole și a exporturilor din și spre Ucraina.

România s-a situat pe locul întâi în topul statele unde Republica Moldova își exportă mărfurile cu o pondere de 28,5%. Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%)

Exporturile în Ucraina au totalizat 42,2 milioane dolari în luna iulie și este vorba în mare parte de produse petroliere, care s-au majorat de 19,5 ori.

Reexporturile de carburanți pe piața ucraineană în prima jumătate a anului au făcut ca Ucraina să devină cea de-a doua destinație pentru exporturile din Republica Moldova, după România, devansând Italia, Turcia, Germania și Federația Rusă.

„În cazul exporturilor din și spre Ucraina, cel mai probabil companiile ucrainești au reușit să identifice noi soluții de import/export a bunurilor și apelează mai rar decât în primele luni de război la companiile din Moldova. Totuși trebuie să remarcăm că exporturile continue să uimească cu creșterea lor și bat record după record, iar acum înregistrăm doar o încetinire a acestei creșteri. Însă și așa creșterea de acum este una incomparabil de mare comparativ cu evoluțiile similare din alți ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

#export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.