Republica Moldova, paradis petrolier! Războiul din Ucraina a majorat livrările de 19,5 ori

În iulie 2022, exporturile Moldovei au fost de 338 milioane USD, cea ce este cu 40% sau 97 milioane USD mai mult decât în iulie anul trecut. Totuși comparativ cu primele luni de la începerea războiului, în iulie exporturile au fost cu 70 milioane USD sau cu 18% mai mici. Acest lucru se datorează războiului din Ucraina, care a devenit cea de a doua destinație a exporturilor moldovenești. Este vorba în mare parte de reexporturile produselor petroliere.

Această încetinire a creșterii exporturilor cel mai probabil este determinată de temperarea exporturilor producției agricole și a exporturilor din și spre Ucraina.

România s-a situat pe locul întâi în topul statele unde Republica Moldova își exportă mărfurile cu o pondere de 28,5%. Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%)

Exporturile în Ucraina au totalizat 42,2 milioane dolari în luna iulie și este vorba în mare parte de produse petroliere, care s-au majorat de 19,5 ori.

Reexporturile de carburanți pe piața ucraineană în prima jumătate a anului au făcut ca Ucraina să devină cea de-a doua destinație pentru exporturile din Republica Moldova, după România, devansând Italia, Turcia, Germania și Federația Rusă.

„În cazul exporturilor din și spre Ucraina, cel mai probabil companiile ucrainești au reușit să identifice noi soluții de import/export a bunurilor și apelează mai rar decât în primele luni de război la companiile din Moldova. Totuși trebuie să remarcăm că exporturile continue să uimească cu creșterea lor și bat record după record, iar acum înregistrăm doar o încetinire a acestei creșteri. Însă și așa creșterea de acum este una incomparabil de mare comparativ cu evoluțiile similare din alți ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

#export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.