Republica Moldova, paradis petrolier! Războiul din Ucraina a majorat livrările de 19,5 ori

15 Sept. 2022, 13:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Sept. 2022, 13:49 // Actual //  bani.md

În iulie 2022, exporturile Moldovei au fost de 338 milioane USD, cea ce este cu 40% sau 97 milioane USD mai mult decât în iulie anul trecut. Totuși comparativ cu primele luni de la începerea războiului, în iulie exporturile au fost cu 70 milioane USD sau cu 18% mai mici. Acest lucru se datorează războiului din Ucraina, care a devenit cea de a doua destinație a exporturilor moldovenești. Este vorba în mare parte de reexporturile produselor petroliere.

Această încetinire a creșterii exporturilor cel mai probabil este determinată de temperarea exporturilor producției agricole și a exporturilor din și spre Ucraina.

România s-a situat pe locul întâi în topul statele unde Republica Moldova își exportă mărfurile cu o pondere de 28,5%. Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%)

Exporturile în Ucraina au totalizat 42,2 milioane dolari în luna iulie și este vorba în mare parte de produse petroliere, care s-au majorat de 19,5 ori.

Reexporturile de carburanți pe piața ucraineană în prima jumătate a anului au făcut ca Ucraina să devină cea de-a doua destinație pentru exporturile din Republica Moldova, după România, devansând Italia, Turcia, Germania și Federația Rusă.

„În cazul exporturilor din și spre Ucraina, cel mai probabil companiile ucrainești au reușit să identifice noi soluții de import/export a bunurilor și apelează mai rar decât în primele luni de război la companiile din Moldova. Totuși trebuie să remarcăm că exporturile continue să uimească cu creșterea lor și bat record după record, iar acum înregistrăm doar o încetinire a acestei creșteri. Însă și așa creșterea de acum este una incomparabil de mare comparativ cu evoluțiile similare din alți ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!