Republica Moldova, paradis petrolier! Războiul din Ucraina a majorat livrările de 19,5 ori

În iulie 2022, exporturile Moldovei au fost de 338 milioane USD, cea ce este cu 40% sau 97 milioane USD mai mult decât în iulie anul trecut. Totuși comparativ cu primele luni de la începerea războiului, în iulie exporturile au fost cu 70 milioane USD sau cu 18% mai mici. Acest lucru se datorează războiului din Ucraina, care a devenit cea de a doua destinație a exporturilor moldovenești. Este vorba în mare parte de reexporturile produselor petroliere.

Această încetinire a creșterii exporturilor cel mai probabil este determinată de temperarea exporturilor producției agricole și a exporturilor din și spre Ucraina.

România s-a situat pe locul întâi în topul statele unde Republica Moldova își exportă mărfurile cu o pondere de 28,5%. Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%)

Exporturile în Ucraina au totalizat 42,2 milioane dolari în luna iulie și este vorba în mare parte de produse petroliere, care s-au majorat de 19,5 ori.

Reexporturile de carburanți pe piața ucraineană în prima jumătate a anului au făcut ca Ucraina să devină cea de-a doua destinație pentru exporturile din Republica Moldova, după România, devansând Italia, Turcia, Germania și Federația Rusă.

„În cazul exporturilor din și spre Ucraina, cel mai probabil companiile ucrainești au reușit să identifice noi soluții de import/export a bunurilor și apelează mai rar decât în primele luni de război la companiile din Moldova. Totuși trebuie să remarcăm că exporturile continue să uimească cu creșterea lor și bat record după record, iar acum înregistrăm doar o încetinire a acestei creșteri. Însă și așa creșterea de acum este una incomparabil de mare comparativ cu evoluțiile similare din alți ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

#export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.