Republica Moldova printre principalele sectoare producătoare de nuci. În ultimii 5 ani, producția s-a majorat cu 55 %

La data de 26 august 2021 a avut loc ce-a de-a VIII-a ediție a Conferinței Naționale a Nucicultorilor din Republica Moldva. La eveniment a participat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU și producătorii de nuci din întreaga țară.

Astfel, potrivit lui Viorel Gherciu, în ultimii cinci ani, producția în sectorul nucifer autohton s-a majorat cu 55%, fapt ce poziționează țara noastră în rândul principalelor state producătoare din lume.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, această ramură antrenează în activitatea zilnică cea mai mare parte a populației țării, ceea ce determină a fi baza dezvoltării economice și direcția principală de orientare a politicilor Guvernului.

De asemenea, în ultimii cinci ani contribuția agriculturii și industriei alimentare la formarea PIB a constituit peste 20 la sută, asigurând circa 45 la sută din volumul total al exporturilor și angajând peste 30% din forța de muncă. În timp ce ponderea agriculturii în valoare adăugată și ocuparea forței de muncă a scăzut de-a lungul anilor în Republica Moldova, sectorul a continuat să fie un motor al creșterii economice și un mijloc de reducere a sărăciei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în total sunt 34,7 mii ha de culturi nucifere, dintre care 20,90 sunt livezile pe rod. Comparativ cu anul 2018, se atestă o creștere a suprafeței cultivate cu nucifere, cu circa 4 mii ha.

Din suprafața pe rod a culturilor nucifere, producția globală de nuci, pentru anul 2020 a constituit 14,70 mii tone, fiind în descreștere cu circa 5 mii tone față de anul 2019, din cauza consecințelor calamităților naturale și a secetei severe înregistrate.

Din cantitatea totală recoltată de culturi nucifere pentru anul 2020, circa 12,7 mii tone au fost exportate, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 71,7 mil dolari SUA, din care circa 79 % sau 9,98 mii tone s-a efectuat în țările UE, inclusiv: Franța, Germania, Olanda, România, Austria, etc. Conform datelor statistice, în perioada ianuarie-august 2021 s-a exportat circa 4 mii tone produse nucifere.

Conform prognozelor specialiștilor, în anul curent se va înregistra o recoltă globală de peste 25 mii tone de culturi nucifere, producție obținută din livezi, precum și achiziționarea nucilor de la cetățeni, provenite din fâșiile de aliniament.

#nuci #culturi nucifere #producator autohton #export #PIB #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.