Republica Moldova printre principalele sectoare producătoare de nuci. În ultimii 5 ani, producția s-a majorat cu 55 %

La data de 26 august 2021 a avut loc ce-a de-a VIII-a ediție a Conferinței Naționale a Nucicultorilor din Republica Moldva. La eveniment a participat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU și producătorii de nuci din întreaga țară.

Astfel, potrivit lui Viorel Gherciu, în ultimii cinci ani, producția în sectorul nucifer autohton s-a majorat cu 55%, fapt ce poziționează țara noastră în rândul principalelor state producătoare din lume.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, această ramură antrenează în activitatea zilnică cea mai mare parte a populației țării, ceea ce determină a fi baza dezvoltării economice și direcția principală de orientare a politicilor Guvernului.

De asemenea, în ultimii cinci ani contribuția agriculturii și industriei alimentare la formarea PIB a constituit peste 20 la sută, asigurând circa 45 la sută din volumul total al exporturilor și angajând peste 30% din forța de muncă. În timp ce ponderea agriculturii în valoare adăugată și ocuparea forței de muncă a scăzut de-a lungul anilor în Republica Moldova, sectorul a continuat să fie un motor al creșterii economice și un mijloc de reducere a sărăciei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în total sunt 34,7 mii ha de culturi nucifere, dintre care 20,90 sunt livezile pe rod. Comparativ cu anul 2018, se atestă o creștere a suprafeței cultivate cu nucifere, cu circa 4 mii ha.

Din suprafața pe rod a culturilor nucifere, producția globală de nuci, pentru anul 2020 a constituit 14,70 mii tone, fiind în descreștere cu circa 5 mii tone față de anul 2019, din cauza consecințelor calamităților naturale și a secetei severe înregistrate.

Din cantitatea totală recoltată de culturi nucifere pentru anul 2020, circa 12,7 mii tone au fost exportate, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 71,7 mil dolari SUA, din care circa 79 % sau 9,98 mii tone s-a efectuat în țările UE, inclusiv: Franța, Germania, Olanda, România, Austria, etc. Conform datelor statistice, în perioada ianuarie-august 2021 s-a exportat circa 4 mii tone produse nucifere.

Conform prognozelor specialiștilor, în anul curent se va înregistra o recoltă globală de peste 25 mii tone de culturi nucifere, producție obținută din livezi, precum și achiziționarea nucilor de la cetățeni, provenite din fâșiile de aliniament.

#nuci #culturi nucifere #producator autohton #export #PIB #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.