Republica Moldova printre principalele sectoare producătoare de nuci. În ultimii 5 ani, producția s-a majorat cu 55 %

30 Aug. 2021, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Aug. 2021, 10:28 // Actual //  MD Bani

La data de 26 august 2021 a avut loc ce-a de-a VIII-a ediție a Conferinței Naționale a Nucicultorilor din Republica Moldva. La eveniment a participat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU și producătorii de nuci din întreaga țară.

Astfel, potrivit lui Viorel Gherciu, în ultimii cinci ani, producția în sectorul nucifer autohton s-a majorat cu 55%, fapt ce poziționează țara noastră în rândul principalelor state producătoare din lume.

Potrivit unui comunicat al Ministerului  Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, această ramură antrenează în activitatea zilnică cea mai mare parte a populației țării, ceea ce determină a fi baza dezvoltării economice și direcția principală de orientare a politicilor Guvernului.

De asemenea, în ultimii cinci ani contribuția agriculturii și industriei alimentare la formarea PIB a constituit peste 20 la sută, asigurând circa 45 la sută din volumul total al exporturilor și angajând peste 30% din forța de muncă. În timp ce ponderea agriculturii în valoare adăugată și ocuparea forței de muncă a scăzut de-a lungul anilor în Republica Moldova, sectorul a continuat să fie un motor al creșterii economice și un mijloc de reducere a sărăciei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în total sunt 34,7 mii ha de culturi nucifere, dintre care 20,90 sunt livezile pe rod. Comparativ cu anul 2018, se atestă o creștere a suprafeței cultivate cu nucifere, cu circa 4 mii ha.

Din suprafața pe rod a culturilor nucifere, producția globală de nuci, pentru anul 2020 a constituit 14,70 mii tone, fiind în descreștere cu circa 5 mii tone față de anul 2019, din cauza consecințelor calamităților naturale și a secetei severe înregistrate.

Din cantitatea totală recoltată de culturi nucifere pentru anul 2020, circa 12,7 mii tone au fost exportate, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 71,7 mil dolari SUA, din care circa 79 % sau 9,98 mii tone s-a efectuat în țările UE, inclusiv: Franța, Germania, Olanda, România, Austria, etc. Conform datelor statistice, în perioada ianuarie-august 2021 s-a exportat circa 4 mii tone produse nucifere.

Conform prognozelor specialiștilor, în anul curent se va înregistra o recoltă globală de peste 25 mii tone de culturi nucifere, producție obținută din livezi, precum și achiziționarea nucilor de la cetățeni, provenite din fâșiile de aliniament.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.