Bani.md

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În această săptămână muzeele din Paris se redeschid. Astfel, miliardarul francez Francois Pinault profită de şansa de a-şi prezenta vasta colecţie de artă contemporană.

Inaugurarea muzeului, aflat în clădirea unei burse de mărfuri din secolul al XIX-lea, la doar câteva străzi distanţă de muzeul Luvru, a fost amânată de două ori din cauza pandemiei de coronavirus după ce anterior a avut parte de mai multe ghinioane, proiectul iniţial fiind abandonat în 2005, scrie Agerpres.

Pinault, în vârstă de 84 de ani, care a făcut avere din comerţul cu cherestea înainte să intre în domeniul retail-ului prin compania care astăzi poartă numele Kering şi este administrată de fiul său, calcă pe urmele rivalului său, magnatul din domeniul bunurilor de lux Bernard Arnault, în încercarea de a-şi pune amprenta asupra scenei de artă pariziene prim muzee şi proiecte de renovare.

Bourse de Commerce – Pinault Collection, care îşi va deschide porţile pe 22 mai, va oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira vastul tezaur de opere de artă deţinute de magnat, pe care a început să le achiziţioneze începând cu anii 1980, şi care cuprinde, printre altele, creaţii ale fotografei Cindy Sherman şi ale pictorului Peter Doig.

Cele 200 de opere de artă care vor fi expuse cu prilejul deschiderii, multe scoase direct din depozit, sunt semnate, printre alţii, de artişti care nu au avut retrospective în Franţa, cum ar fi Kerry James Marshall, cunoscut pentru picturile înfăţişând personaje de culoare şi explorări ale istoriei afro-americane.

O operă efemeră a artistului Urs Fischer, născut în Elveţia, va fi una dintre piesele de rezistenţă la lansare, alcătuită din sculpturi din ceară instalate în spaţiul central, reprezentând scaune şi o statuie dintr-un material asemănător marmurei, concepute astfel încât să se topească lent, pe o perioadă de şase luni, ca şi cum ar fi fost aprinse.

Pe 19 mai, numeroase muzee din Franţa se redeschid pentru prima dată din octombrie, odată cu relaxarea restricţiilor împotriva COVID-19. Bourse de Commerce – Pinault Collection va primit un număr zilnic de vizitatori cuprins între 600 şi 700, limitat faţă de capacitatea integrală de 1.700.