Republica Moldova, printre statele fără libertate economică. Ne suflă în ceafă Mongolia

Chiar dacă a avansat 0,5 puncte în topul libertății economice, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai reduse scoruri din regiune privind libertatea economică. La nivel mondial este devansată și de Paraguay și urmată de Mongolia, potrivit Heritage Foundation.

Moldova se situează pe locul 41 între 45 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este sub media regională, dar peste media mondială. Țara noastră a depășit doar Federația Rusă, Belarus, Grecia și Ucraina.

Scorul libertății economice a Moldovei este de 62,5 și plasează țara pe locul 85 printre statele lumii. Scorul său general, care a crescut cu 0,5 puncte, se datorează îmbunătățirii aspectului impozitării.

Criminalitatea organizată și corupția, macină Republica Moldova

Economia Moldovei rămâne în categoria moderat liberă anul acesta. Libertatea economică este constrânsă de vulnerabilitatea continuă a țării post-sovietice la corupție, incertitudinea politică, capacitatea administrativă slabă, birocrația, un cod rigid al muncii și dependența de importurile de energie. Statul de drept, în special, rămâne foarte slab, în special în sistemul juridic.

Totodată, experții de la Heritage constată și un impact negativ al COVID-ului asupra economiei, care este prognozată să se contracte cu 4,5% în anul 2021.

Drepturile de proprietate sunt garantate de legislație, dar acestea sunt subminate de corupția din justiție. Titlurile de proprietate sunt înregistrate la Cadastru. Justiția este independentă din punct de vedere constituțional. Sunt în curs reformele pentru îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea și eficientizarea instanțelor judecătorești, care au fost supuse presiunii politice. Criminalitatea organizată și corupția rămân probleme majore la toate nivelurile guvernamentale.

Cea mai mare rată a impozitului pe profit este de 12%. Sarcina fiscală totală este egală cu 17,7% din venitul intern total. Cheltuielile guvernamentale s-au ridicat la 31,1% din PIB în ultimii trei ani, iar deficitul bugetar a fost în medie 1,1% din PIB. Datoria publică este echivalentă cu 27,3% din PIB.

Gestionarea autorizațiilor de construcție a devenit destul de scumpă și consumă mult timp. Se estimează că aproximativ o cincime din forța de muncă lucrează în străinătate, lăsând mai puține persoane care caută locuri de muncă acasă și îngreunează extinderea producției interne. Guvernul subvenționează agricultura și alte sectoare și menține controlul prețurilor la produsele alimentare și alte produse de bază.

Finanțarea pe termen lung, dificilă

Moldova are în vigoare opt acorduri comerciale preferențiale. Rata tarifară medie ponderată pe comerț este de 4,1 la sută și sunt în vigoare opt măsuri netarifare. În general, investitorii străini și interni sunt tratați în mod egal în condițiile legii, dar cadrul general privind investițiile nu este transparent și eficient. Finanțarea pe termen lung rămâne dificilă. Aproximativ 45% dintre moldovenii adulți au acces la un cont la o instituție bancară oficială.

Cea mai proastă situație se atestă la eficiența justiției – 29,9 puncte printre cele mai joase scoruri din lume urmată de integritatea Guvernului – 38,7 puncte și libertatea pieții muncii – 39,2 puncte. Cel mai bun punctaj, Republica Moldova l-a luat la capitolul sănătatea fiscală – 96,5 puncte, sarcina fiscală – 94 puncte și libertatea comerțului – 76,8 puncte.

La nivel european, pe primul loc cu cea mai liberă economie este Elveția urmată de Irlanda, Marea Britanie, Estonia și Danemarca. Din fostul spațiu ex-sovietic o situație mai proastă este în Tadjikistan – 134, Uzbekistan – 108, Belarus – 95 și Federația Rusă – 92.

Indicele anual al libertății economice este elaborat de Heritage Foundation și măsoară gradul de libertate economică după patru criterii: dimensiunea guvernului, statul de drept, eficiența reglementării și piețele deschise.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.