Republica Moldova „toarnă” vin pe piețele externe: Exporturile au crescut cu 31%

03 Oct. 2024, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2024, 10:52 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile de alcool etilic și băuturi alcoolice din Republica Moldova au înregistrat o creștere considerabilă în prima jumătate a anului 2024, atingând 67,81 milioane USD în trimestrul al II-lea al anului, o creștere de 31,2% față de aceeași perioadă din 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Statele Unite ale Americii au devenit una dintre principalele piețe de desfacere pentru exporturile de băuturi alcoolice moldovenești, înregistrând o creștere de aproape 8,7 ori în trimestrul al II-lea al anului 2024, ajungând la 13,72 milioane USD, comparativ cu doar 1,72 milioane USD în același trimestru al anului precedent.

România se menține pe o poziție importantă, cu exporturi de 9,42 milioane USD în trimestrul al II-lea din 2024, o creștere de 112,7% față de perioada similară din 2023.

Belarus, Ucraina și Polonia rămân printre destinațiile tradiționale pentru vinurile și băuturile alcoolice moldovenești, deși în Belarus s-a înregistrat o scădere a exporturilor, ajungând la 8,04 milioane USD (-87% comparativ cu 2023). În Ucraina, exporturile au crescut la 7,41 milioane USD (+88%), iar în Polonia la 5,62 milioane USD (+81%).

Exporturile către Uniunea Europeană au totalizat 23,61 milioane USD, marcând o creștere de 17,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, Comunitatea Statelor Independente (CSI) a înregistrat o scădere ușoară a exporturilor, acestea totalizând 10,76 milioane USD (-8,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 14:31 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un paradox economic. Companiile reclamă lipsa angajaților, în timp ce țara are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune. Doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media de 76,1% din Uniunea Europeană. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii moldoveni nu muncesc și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, potrivit unei analize prezentate de Expert-Grup.

Potrivit analizei, principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova nu este șomajul, care în 2025 s-a situat la doar 3,8%, ci subutilizarea a forței de muncă. Deși rata șomajului pare redusă, o parte a populației nu participă deloc la activitatea economică.

În 2025, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20–64 de ani a fost de numai 55%, cu 21,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În același timp, rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a ajuns la 58,2%, ceea ce reflectă amploarea problemei participării reduse la piața muncii.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aproape unul din patru moldoveni cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajat și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, categorie cunoscută în statisticile internaționale drept NEET.

Experții atrag atenția că, în aceste condiții, simpla reducere a șomajului nu poate rezolva deficitul de personal reclamat de angajatori. Este nevoie de politici care să încurajeze intrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.

Analiza Expert-Grup estimează că majorarea ratei de ocupare până la 61% în anul 2030 ar presupune integrarea pe piața muncii a încă aproximativ 79 de mii de persoane. Acest nivel ar reprezenta circa 80% din media actuală a Uniunii Europene și ar constitui un pas important în reducerea decalajului dintre Moldova și statele comunitare.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că deficitul de angajați calificați reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă companiile.

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare”, a declarat Harea.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut că rata redusă de ocupare reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care numeroși angajatori nu reușesc să găsească personal.

„Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie”, a declarat ministrul.