Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes

Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes din anumite domenii, Forbes 30 Under 30 Europe 2023.

A opta ediție europeană a listei Forbes include 300 de tineri fondatori, lideri și antreprenori din 10 domenii precum divertisment, media & marketing, știință, retail/ecommerce, impact social, artă și cultură, tehnologie sau sport și jocuri. Startupcafe.ro a identificat 7 tineri români care au fost incluși în această listă.

Ruxandra Pui – Tehnologie

Ruxandra Pui a studiat la University of Wolverhampton și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul timpului, ea a avut mai multe joburi: a lucrat ca Account Manager la Gambit IT, a fost Communication Officer la Synergy, Web Developer Intern la Degustabox, Web Developer la Inova Consultancy, Project Manager & UX Designer la itGambit – Digital Studio și altele. În 2018, românca a fondat Digitail alături de doi antreprenori, Sebastian Gabor și Alexandru Tăbolcea, care între timp a ales să părăsească startup-ul. În ianuarie, Digitail, ce a lansat o aplicație de stocare de informații și programări la medicul veterinar, a obținut o finanțare de 11 milioane de dolari într-o rundă de investiții serie A condusă de Atomico. Digitail lucrează cu peste 750 de clinici din întreaga lume.

Andrei Popoviciu – Media & Marketing

Este un jurnalist independent, producător audio și fotograf. Reportajele lui Andrei au fost publicate, printre altele, în The Guardian, Al Jazeera English și VICE World News. Jurnalistul a produs povești audio pentru podcasturile Are We Europe, The Europeans și Kerning Cultures. În perioada 2017 – 2018, el a fost asistent de cercetare și audio-vizual la King’s College London, unde a și studiat. Potrivit Forbes, jurnalistul se află în prezent în Dakar, Senegal, unde investighează încălcarea drepturilor omului, a muncii și a confidențialității datelor.

Cristiana Banila – Știință și Sănătate

Cristiana Banila este co-fondatoarea startup-ului Mitra Bio, care a luat naștere în 2020 și care dezvoltă o platformă pentru longevitatea pielii. Românca a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați în 2013. A mers apoi la Universitatea din Oxford, pe care a absolvit-o în 2017, iar în perioada 2020 – 2021 a studiat la Cambridge Judge Business School. Tot în 2021 a obținut titlul de doctor în filosofie la Queen Mary University of London.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

David Gorgan – Știință și Sănătate

David Gorgan, de origine română, a fondat în 2018 Nostos Genomics, cu sediul la Berlin. Startup-ul a dezvoltat un software care ajută laboratoarele și spitalele să interpreteze rapid rezultatele testelor genetice. El a absolvit Wroclaw University of Economics and Business și University of St. Gallen. În perioada 2013 – 2014 a lucrat ca medic, apoi, printre altele, a fost consultant la A.T. Kearney, Business Development la Merantix și a lucrat la Centre for Digital Health Interventions.

Adelina Cornelia Zotta – Retail & Ecommerce

Adelina Cornelia Zotta a fondat în 2020, împreună cu Connor Westby, startup-ul NutriPaw, care vinde suplimente naturale pentru animale. Produsele, susțin cei doi fondatori, au rolul de a combate stresul și anxietate și de a contribui la o digestie mai bună. Românca are o diplomă de licență la Loughborough University și un master la University of Warwick – WMG. În 2021, ea a absolvit și Quantic School of Business and Technology.

Andrei Chirtoaca – Producție și industrie

Andrei Chirtoaca a fondat în 2022, împreună cu Sara Lopez, Yuman. Yuman dezvoltă roboți care automatizează transportul echipamentelor mici de care au nevoie asistentele medicale atunci când îngrijesc pacienții. El a absolvit Technical University of Denmark, unde a fost și asistent universitar pentru câteva luni.

Cristian Dan – Finanțe

Cristian Dan a co-fondat la Londra, în 2019, Yayzy, un fintech eco ce a strâns investiții în valoare totală de 1,5 milioane EUR, conform datelor de pe CrunchBase. El a absolvit Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare, apoi și-a finalizat studiile de licență și master la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2015 a înființat startup-ul City365, apoi a lucrat ca Software Engineer la iQuest Group și, printre altele, a fost Senior Software Engineer Zebra Fuel și CTO la Stint.

#30 Under 30 #forbes #Europa #tineri #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”