Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes

Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes din anumite domenii, Forbes 30 Under 30 Europe 2023.

A opta ediție europeană a listei Forbes include 300 de tineri fondatori, lideri și antreprenori din 10 domenii precum divertisment, media & marketing, știință, retail/ecommerce, impact social, artă și cultură, tehnologie sau sport și jocuri. Startupcafe.ro a identificat 7 tineri români care au fost incluși în această listă.

Ruxandra Pui – Tehnologie

Ruxandra Pui a studiat la University of Wolverhampton și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul timpului, ea a avut mai multe joburi: a lucrat ca Account Manager la Gambit IT, a fost Communication Officer la Synergy, Web Developer Intern la Degustabox, Web Developer la Inova Consultancy, Project Manager & UX Designer la itGambit – Digital Studio și altele. În 2018, românca a fondat Digitail alături de doi antreprenori, Sebastian Gabor și Alexandru Tăbolcea, care între timp a ales să părăsească startup-ul. În ianuarie, Digitail, ce a lansat o aplicație de stocare de informații și programări la medicul veterinar, a obținut o finanțare de 11 milioane de dolari într-o rundă de investiții serie A condusă de Atomico. Digitail lucrează cu peste 750 de clinici din întreaga lume.

Andrei Popoviciu – Media & Marketing

Este un jurnalist independent, producător audio și fotograf. Reportajele lui Andrei au fost publicate, printre altele, în The Guardian, Al Jazeera English și VICE World News. Jurnalistul a produs povești audio pentru podcasturile Are We Europe, The Europeans și Kerning Cultures. În perioada 2017 – 2018, el a fost asistent de cercetare și audio-vizual la King’s College London, unde a și studiat. Potrivit Forbes, jurnalistul se află în prezent în Dakar, Senegal, unde investighează încălcarea drepturilor omului, a muncii și a confidențialității datelor.

Cristiana Banila – Știință și Sănătate

Cristiana Banila este co-fondatoarea startup-ului Mitra Bio, care a luat naștere în 2020 și care dezvoltă o platformă pentru longevitatea pielii. Românca a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați în 2013. A mers apoi la Universitatea din Oxford, pe care a absolvit-o în 2017, iar în perioada 2020 – 2021 a studiat la Cambridge Judge Business School. Tot în 2021 a obținut titlul de doctor în filosofie la Queen Mary University of London.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

David Gorgan – Știință și Sănătate

David Gorgan, de origine română, a fondat în 2018 Nostos Genomics, cu sediul la Berlin. Startup-ul a dezvoltat un software care ajută laboratoarele și spitalele să interpreteze rapid rezultatele testelor genetice. El a absolvit Wroclaw University of Economics and Business și University of St. Gallen. În perioada 2013 – 2014 a lucrat ca medic, apoi, printre altele, a fost consultant la A.T. Kearney, Business Development la Merantix și a lucrat la Centre for Digital Health Interventions.

Adelina Cornelia Zotta – Retail & Ecommerce

Adelina Cornelia Zotta a fondat în 2020, împreună cu Connor Westby, startup-ul NutriPaw, care vinde suplimente naturale pentru animale. Produsele, susțin cei doi fondatori, au rolul de a combate stresul și anxietate și de a contribui la o digestie mai bună. Românca are o diplomă de licență la Loughborough University și un master la University of Warwick – WMG. În 2021, ea a absolvit și Quantic School of Business and Technology.

Andrei Chirtoaca – Producție și industrie

Andrei Chirtoaca a fondat în 2022, împreună cu Sara Lopez, Yuman. Yuman dezvoltă roboți care automatizează transportul echipamentelor mici de care au nevoie asistentele medicale atunci când îngrijesc pacienții. El a absolvit Technical University of Denmark, unde a fost și asistent universitar pentru câteva luni.

Cristian Dan – Finanțe

Cristian Dan a co-fondat la Londra, în 2019, Yayzy, un fintech eco ce a strâns investiții în valoare totală de 1,5 milioane EUR, conform datelor de pe CrunchBase. El a absolvit Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare, apoi și-a finalizat studiile de licență și master la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2015 a înființat startup-ul City365, apoi a lucrat ca Software Engineer la iQuest Group și, printre altele, a fost Senior Software Engineer Zebra Fuel și CTO la Stint.

#30 Under 30 #forbes #Europa #tineri #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.