Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes

Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes din anumite domenii, Forbes 30 Under 30 Europe 2023.

A opta ediție europeană a listei Forbes include 300 de tineri fondatori, lideri și antreprenori din 10 domenii precum divertisment, media & marketing, știință, retail/ecommerce, impact social, artă și cultură, tehnologie sau sport și jocuri. Startupcafe.ro a identificat 7 tineri români care au fost incluși în această listă.

Ruxandra Pui – Tehnologie

Ruxandra Pui a studiat la University of Wolverhampton și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul timpului, ea a avut mai multe joburi: a lucrat ca Account Manager la Gambit IT, a fost Communication Officer la Synergy, Web Developer Intern la Degustabox, Web Developer la Inova Consultancy, Project Manager & UX Designer la itGambit – Digital Studio și altele. În 2018, românca a fondat Digitail alături de doi antreprenori, Sebastian Gabor și Alexandru Tăbolcea, care între timp a ales să părăsească startup-ul. În ianuarie, Digitail, ce a lansat o aplicație de stocare de informații și programări la medicul veterinar, a obținut o finanțare de 11 milioane de dolari într-o rundă de investiții serie A condusă de Atomico. Digitail lucrează cu peste 750 de clinici din întreaga lume.

Andrei Popoviciu – Media & Marketing

Este un jurnalist independent, producător audio și fotograf. Reportajele lui Andrei au fost publicate, printre altele, în The Guardian, Al Jazeera English și VICE World News. Jurnalistul a produs povești audio pentru podcasturile Are We Europe, The Europeans și Kerning Cultures. În perioada 2017 – 2018, el a fost asistent de cercetare și audio-vizual la King’s College London, unde a și studiat. Potrivit Forbes, jurnalistul se află în prezent în Dakar, Senegal, unde investighează încălcarea drepturilor omului, a muncii și a confidențialității datelor.

Cristiana Banila – Știință și Sănătate

Cristiana Banila este co-fondatoarea startup-ului Mitra Bio, care a luat naștere în 2020 și care dezvoltă o platformă pentru longevitatea pielii. Românca a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați în 2013. A mers apoi la Universitatea din Oxford, pe care a absolvit-o în 2017, iar în perioada 2020 – 2021 a studiat la Cambridge Judge Business School. Tot în 2021 a obținut titlul de doctor în filosofie la Queen Mary University of London.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

David Gorgan – Știință și Sănătate

David Gorgan, de origine română, a fondat în 2018 Nostos Genomics, cu sediul la Berlin. Startup-ul a dezvoltat un software care ajută laboratoarele și spitalele să interpreteze rapid rezultatele testelor genetice. El a absolvit Wroclaw University of Economics and Business și University of St. Gallen. În perioada 2013 – 2014 a lucrat ca medic, apoi, printre altele, a fost consultant la A.T. Kearney, Business Development la Merantix și a lucrat la Centre for Digital Health Interventions.

Adelina Cornelia Zotta – Retail & Ecommerce

Adelina Cornelia Zotta a fondat în 2020, împreună cu Connor Westby, startup-ul NutriPaw, care vinde suplimente naturale pentru animale. Produsele, susțin cei doi fondatori, au rolul de a combate stresul și anxietate și de a contribui la o digestie mai bună. Românca are o diplomă de licență la Loughborough University și un master la University of Warwick – WMG. În 2021, ea a absolvit și Quantic School of Business and Technology.

Andrei Chirtoaca – Producție și industrie

Andrei Chirtoaca a fondat în 2022, împreună cu Sara Lopez, Yuman. Yuman dezvoltă roboți care automatizează transportul echipamentelor mici de care au nevoie asistentele medicale atunci când îngrijesc pacienții. El a absolvit Technical University of Denmark, unde a fost și asistent universitar pentru câteva luni.

Cristian Dan – Finanțe

Cristian Dan a co-fondat la Londra, în 2019, Yayzy, un fintech eco ce a strâns investiții în valoare totală de 1,5 milioane EUR, conform datelor de pe CrunchBase. El a absolvit Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare, apoi și-a finalizat studiile de licență și master la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2015 a înființat startup-ul City365, apoi a lucrat ca Software Engineer la iQuest Group și, printre altele, a fost Senior Software Engineer Zebra Fuel și CTO la Stint.

#30 Under 30 #forbes #Europa #tineri #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.