Risc, nepăsare, lăcomie: cum a ajuns una dintre marile bănci în pragul dezastrului şi salvată cu eforturi uriaşe

De-a lungul vieţii, Credit Suisse a finanţat drumuri prin vechi trecători montane şi dezvoltarea unicornilor tech din Silicon Valley. A avut grijă de averile prinţilor arabi şi de cele ale oligarhilor ruşi şi i-a provocat pe giganţii de pe Wall Street. Dar a întrecut măsura cu riscurile şi acum nu mai este decât un nume.

În ultimii ani, banca elveţiană a trecut prin mai multe rotaţii de management superior, fiecare schimbare de conducere punând mai multă presiune asupra performanţelor. Acţiunile au ajuns în martie să fie cu peste 95% sub vârful de dinaintea crizei financiare, întregul grup bancar fiind evaluat la doar 7,4 miliarde de franci elveţieni, mai puţin de o zecime din valoarea Goldman Sachs. Seminţele ascensiunii şi, în cele din urmă, ale căderii Credit Suisse au fost semănate în vara anului 1990, când directorul executiv de atunci, Rainer Gut, a văzut şansa de a prelua controlul asupra partenerului american al băncii elveţiene, First Boston, contra unei injecţii modeste de capital şi amortizării impactului creditelor neperformante. First Boston pariase pe pieţele de datorii cu randament ridicat în anii 1980 şi a împrumutat miliarde de dolari pentru finanţarea de tranzacţii riscante de preluare, scrie businessmagazin.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa s-a prăbuşit violent, iar una dintre cele mai problematice tranzacţii a fost un împrumut de 457 de milioane de dolari pentru cumpărarea pe datorie a Ohio Mattress Co. Pariul nereuşit a ajuns să fie cunoscut pe Wall Street ca „patul în flăcări”. În urma preluării băncii americane, Credit Suisse a îmbrăţişat aceleaşi tipuri de afaceri riscante – cum ar fi finanţarea pe datorie şi tranzacţionarea obligaţiunilor ipotecare – care au legat First Boston de patul în flăcări. Directorii ulteriori ai creditorului elveţian au încercat numeroase schimbări, renunţând în cele din urmă la numele cândva mândru de First Boston în 2006. Preluarea a făcut parte dintr-o strategie de creştere agresivă, inclusiv preluarea unor rivali elveţieni, iar complexitatea businessului a continuat să crească. După ce i-a succedat lui Gut în funcţia de CEO, Lukas Muehlemann a cumpărat Winterthur Insurance în 1997. Banca elveţiană a achiziţionat apoi Donaldson, Lufkin & Jenrette în 2000, dar vânarea băncii de investiţii din New York s-a dovedit a fi un pas greşit costisitor, deoarece câţiva dintre bancherii de top ai DLJ au plecat la rivali în scurt timp.

Winterthur a fost vândută în 2006 de către CEO-ul de atunci Oswald Gruebel, care a condus banca alături de John Mack pentru o scurtă perioadă. Schimbările frecvente ale managementului au condus la erori de strategie la vârf, punând în acelaşi timp presiune asupra personalului pentru a produce profituri. „Conducerea sau, mai degrabă lipsa acesteia sunt în centrul dispariţiei Credit Suisse”, a spune Thomas Bell, membru al consiliului de administraţie al băncii la începutul anilor 2000. „Nimeni nu ştia cu adevărat ce face celălalt, ceea ce a dus la un management slab al riscurilor şi la criză”.

În 2015, a fost expusă o fraudă comisă de un bancher privat care nu avea clienţi şi nici experienţă bancară înainte de a se alătura Credit Suisse. În urma turbulenţelor de pe pieţe din 2008, Patrice Lescaudron — un francez cu vorba blândă — a început să intre pe ascuns în contul unui client bogat, folosind banii acestuia pentru a încerca să recupereze pierderile pentru alţi clienţi.

Înşelăciunea a fost şocant de simplă. Bancherul a tăiat semnătura dintr-un document, a lipit-o pe ordinele de tranzacţionare, pe care le-a fotocopiat, după cum chiar Lescaudron a recunoscut. Au existat semnale de avertizare, inclusiv avertismente verbale şi scrise din partea supraveghetorilor în 2008, 2011 şi de două ori în 2013 pentru încălcarea politicilor de conformitate. Şi totuşi, Credit Suisse nu a reuşit să-l oprească pe francez. Acesta a fost condamnat pentru fraudă în 2018 şi s-a sinucis în iulie 2020, la vârsta de 57 de ani. Era cunoscut ca omul lui Credit Suisse pentru Rusia. Principala lui victimă a fost Bidzina Ivanişvili, oligarh şi fost premier al Georgiei. Acesta a acuzat pierderi de jumătate de miliard de dolari.

#Credit Suisse #faliment #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene, scrie REALITATEA.

„Eu am 61 de ani și până la 70 de ani n-am gând să lucrez, așa că înțeleg foarte bine această problemă. E o întrebare care trebuie discutată, fiind legată de longevitatea vieții”, a spus Munteanu, precizând că în toate țările europene și occidentale vârsta de pensionare se mărește.

El susține că această evoluție este influențată de îmbunătățirea serviciilor medicale, dar și de îmbătrânirea populației și migrația masivă, factori care afectează bugetul public: „Cheltuielile cresc, veniturile se micșorează, iar populația activă devine tot mai redusă”.

Munteanu a subliniat că, în comparație cu generațiile trecute, oamenii de azi rămân activi mai mult timp.

”Putem să discutăm, să vedem care sunt previziunile generale și care sunt normele europene. Avem un cluster de la Uniunea Europeană care ne ajută să analizăm tradițiile și practicile din alte state. Eu cred că Republica Moldova este undeva la mijloc”, a adăugat el.

Premierul desemnat a conchis că majorarea treptată a vârstei de pensionare nu este o decizie ușoară, dar reprezintă o realitate globală de care țara trebuie să țină cont pentru a menține echilibrul sistemului social și economic.

Vârsta standard de pensionare pentru femei în Moldova, din iulie 2025, este de 61 de ani și 6 luni, în timp ce pentru bărbați rămâne 63 de ani. Ambele genuri au nevoie de un stagiu complet de cotizare de 34 de ani pentru a beneficia de pensia standard. Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual cu 6 luni pe an, până în 2028, când va ajunge la 63 de ani, egală cu cea a bărbaților.

Pensia medie în Moldova în 2025 a ajuns la 4.407 lei, în urma indexării cu 10% care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2025.