Roada mică, bani mulți! Exporturile de fructe din Moldova au atins un record istoric în 2024

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.