Robert F. Kennedy, numit ministru al sănătăţii în SUA. Acţiunile Pfizer şi Moderna, scăderi imediate

Recenta numire a lui Robert F. Kennedy Jr. în funcţia de secretar al Sănătăţii şi Serviciilor Umane de către preşedintele ales Donald Trump promite să fie un punct de cotitură în sistemul sanitar, în special în industria farmaceutică, fiind deja vizibil impactul anunţului, arată analiştii XTB.

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale critice față de influența marilor companii farmaceutice și transparența în politicile de sănătate publică, a fost numit la conducerea Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA. Această funcție, echivalentă cu cea a unui ministru al sănătății, îi oferă un rol cheie în gestionarea programelor de sănătate și reglementarea sectorului.

Kennedy Jr. a fost o voce controversată, criticând legăturile dintre autoritățile de reglementare și industria farmaceutică. De-a lungul timpului, el a pledat pentru reforme radicale, inclusiv la FDA, și a contestat siguranța unor vaccinuri, deși opiniile sale au fost dezmințite de comunitatea științifică.

Numirea sa a avut un impact imediat asupra pieței financiare. Acțiunile companiilor farmaceutice majore, precum Pfizer, Moderna, Novo Nordisk, Merck și Eli Lilly, au înregistrat scăderi semnificative, reflectând temerile investitorilor față de o reglementare mai strictă și posibila reducere a profiturilor.

Printre măsurile pe care Kennedy Jr. le-ar putea implementa se numără:

Revizuirea proceselor de aprobare a medicamentelor și vaccinurilor;
Creșterea transparenței în relațiile dintre autorități și companii farmaceutice;
Accentuarea rigurozității în evaluarea siguranței produselor medicale.

Deși politicile sale ar putea aduce o supraveghere mai etică în sector, acestea generează incertitudini privind impactul asupra sănătății publice și cercetării medicale.

Analiștii economici subliniază că, dacă măsurile riguroase propuse nu vor fi implementate, companiile farmaceutice ar putea recupera scăderile actuale ale valorii acțiunilor. În acest context, numirea lui Kennedy Jr. reprezintă o provocare directă pentru industria farmaceutică și un test pentru viitorul politicilor de sănătate din SUA.

#kennedy #actiuni #Pfizer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”