Robert F. Kennedy, numit ministru al sănătăţii în SUA. Acţiunile Pfizer şi Moderna, scăderi imediate

Recenta numire a lui Robert F. Kennedy Jr. în funcţia de secretar al Sănătăţii şi Serviciilor Umane de către preşedintele ales Donald Trump promite să fie un punct de cotitură în sistemul sanitar, în special în industria farmaceutică, fiind deja vizibil impactul anunţului, arată analiştii XTB.

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale critice față de influența marilor companii farmaceutice și transparența în politicile de sănătate publică, a fost numit la conducerea Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA. Această funcție, echivalentă cu cea a unui ministru al sănătății, îi oferă un rol cheie în gestionarea programelor de sănătate și reglementarea sectorului.

Kennedy Jr. a fost o voce controversată, criticând legăturile dintre autoritățile de reglementare și industria farmaceutică. De-a lungul timpului, el a pledat pentru reforme radicale, inclusiv la FDA, și a contestat siguranța unor vaccinuri, deși opiniile sale au fost dezmințite de comunitatea științifică.

Numirea sa a avut un impact imediat asupra pieței financiare. Acțiunile companiilor farmaceutice majore, precum Pfizer, Moderna, Novo Nordisk, Merck și Eli Lilly, au înregistrat scăderi semnificative, reflectând temerile investitorilor față de o reglementare mai strictă și posibila reducere a profiturilor.

Printre măsurile pe care Kennedy Jr. le-ar putea implementa se numără:

Revizuirea proceselor de aprobare a medicamentelor și vaccinurilor;
Creșterea transparenței în relațiile dintre autorități și companii farmaceutice;
Accentuarea rigurozității în evaluarea siguranței produselor medicale.

Deși politicile sale ar putea aduce o supraveghere mai etică în sector, acestea generează incertitudini privind impactul asupra sănătății publice și cercetării medicale.

Analiștii economici subliniază că, dacă măsurile riguroase propuse nu vor fi implementate, companiile farmaceutice ar putea recupera scăderile actuale ale valorii acțiunilor. În acest context, numirea lui Kennedy Jr. reprezintă o provocare directă pentru industria farmaceutică și un test pentru viitorul politicilor de sănătate din SUA.

#kennedy #actiuni #Pfizer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.