Robert F. Kennedy, numit ministru al sănătăţii în SUA. Acţiunile Pfizer şi Moderna, scăderi imediate

Recenta numire a lui Robert F. Kennedy Jr. în funcţia de secretar al Sănătăţii şi Serviciilor Umane de către preşedintele ales Donald Trump promite să fie un punct de cotitură în sistemul sanitar, în special în industria farmaceutică, fiind deja vizibil impactul anunţului, arată analiştii XTB.

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale critice față de influența marilor companii farmaceutice și transparența în politicile de sănătate publică, a fost numit la conducerea Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA. Această funcție, echivalentă cu cea a unui ministru al sănătății, îi oferă un rol cheie în gestionarea programelor de sănătate și reglementarea sectorului.

Kennedy Jr. a fost o voce controversată, criticând legăturile dintre autoritățile de reglementare și industria farmaceutică. De-a lungul timpului, el a pledat pentru reforme radicale, inclusiv la FDA, și a contestat siguranța unor vaccinuri, deși opiniile sale au fost dezmințite de comunitatea științifică.

Numirea sa a avut un impact imediat asupra pieței financiare. Acțiunile companiilor farmaceutice majore, precum Pfizer, Moderna, Novo Nordisk, Merck și Eli Lilly, au înregistrat scăderi semnificative, reflectând temerile investitorilor față de o reglementare mai strictă și posibila reducere a profiturilor.

Printre măsurile pe care Kennedy Jr. le-ar putea implementa se numără:

Revizuirea proceselor de aprobare a medicamentelor și vaccinurilor;
Creșterea transparenței în relațiile dintre autorități și companii farmaceutice;
Accentuarea rigurozității în evaluarea siguranței produselor medicale.

Deși politicile sale ar putea aduce o supraveghere mai etică în sector, acestea generează incertitudini privind impactul asupra sănătății publice și cercetării medicale.

Analiștii economici subliniază că, dacă măsurile riguroase propuse nu vor fi implementate, companiile farmaceutice ar putea recupera scăderile actuale ale valorii acțiunilor. În acest context, numirea lui Kennedy Jr. reprezintă o provocare directă pentru industria farmaceutică și un test pentru viitorul politicilor de sănătate din SUA.

#kennedy #actiuni #Pfizer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.