Robert F. Kennedy, numit ministru al sănătăţii în SUA. Acţiunile Pfizer şi Moderna, scăderi imediate

21 Nov. 2024, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 09:54 // Actual //  Ursu Victor

Recenta numire a lui Robert F. Kennedy Jr. în funcţia de secretar al Sănătăţii şi Serviciilor Umane de către preşedintele ales Donald Trump promite să fie un punct de cotitură în sistemul sanitar, în special în industria farmaceutică, fiind deja vizibil impactul anunţului, arată analiştii XTB.

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale critice față de influența marilor companii farmaceutice și transparența în politicile de sănătate publică, a fost numit la conducerea Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA. Această funcție, echivalentă cu cea a unui ministru al sănătății, îi oferă un rol cheie în gestionarea programelor de sănătate și reglementarea sectorului.

Kennedy Jr. a fost o voce controversată, criticând legăturile dintre autoritățile de reglementare și industria farmaceutică. De-a lungul timpului, el a pledat pentru reforme radicale, inclusiv la FDA, și a contestat siguranța unor vaccinuri, deși opiniile sale au fost dezmințite de comunitatea științifică.

Numirea sa a avut un impact imediat asupra pieței financiare. Acțiunile companiilor farmaceutice majore, precum Pfizer, Moderna, Novo Nordisk, Merck și Eli Lilly, au înregistrat scăderi semnificative, reflectând temerile investitorilor față de o reglementare mai strictă și posibila reducere a profiturilor.

Printre măsurile pe care Kennedy Jr. le-ar putea implementa se numără:

  • Revizuirea proceselor de aprobare a medicamentelor și vaccinurilor;
  • Creșterea transparenței în relațiile dintre autorități și companii farmaceutice;
  • Accentuarea rigurozității în evaluarea siguranței produselor medicale.

Deși politicile sale ar putea aduce o supraveghere mai etică în sector, acestea generează incertitudini privind impactul asupra sănătății publice și cercetării medicale.

Analiștii economici subliniază că, dacă măsurile riguroase propuse nu vor fi implementate, companiile farmaceutice ar putea recupera scăderile actuale ale valorii acțiunilor. În acest context, numirea lui Kennedy Jr. reprezintă o provocare directă pentru industria farmaceutică și un test pentru viitorul politicilor de sănătate din SUA.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!