România a investit aproape jumătate de miliard de euro ca să nu înghețe Republica Moldova de frig

Investițiile pe care Transgaz le-a derulat în România, dezvoltările SNT în zona de Nord-Est, dar mai ales investițiile pe care le-am făcut în Republica Moldova, prin intermediul Vestmoldtransgaz, construcția și operaționalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani, a declarat Ion Sterian, directorul Transgaz într-un interviu pentru EuropaLiberă.

Potrivit lui, Transgaz a construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău, care este funcțional și operațional și prin care, Republica Moldova, poate prelua gaze naturale între 1,5-2,2 miliarde mc/an.

„Trebuie amintit și faptul că Republica Moldova înmagazinează și va înmagazina gaze naturale în depozitele din România. Valoarea proiectelor de investiții și cheltuielile operaționale și investiționale realizate de SNTGN Transgaz SA România în scopul asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova și interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova este de aproximativ 450 milioane Euro”, a punctat Sterian.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a elaborat un proiect de ordin privind aprobarea modelului de evaluare a garajelor și locurilor de parcare, în scopul actualizării bazei de impozitare la nivel național. Documentul vine după ce această categorie de bunuri nu a mai fost reevaluată din anul 2007, ceea ce a dus la un decalaj major între valorile fiscale și cele reale de piață.

În baza datelor colectate pentru perioada 2016–2023 din peste 7.900 de tranzacții, evaluarea se va face pe baza unor factori precum suprafața, vechimea construcției, materialele folosite, starea tehnică și existența utilităților.

Testările preliminare au arătat că valorile rezultate prin noul model sunt mult mai apropiate de piață, cu o abatere medie de circa 10%. Comparativ cu evaluările din 2007, valorile estimate cresc de 7,2 ori pentru terenurile de sub garaje, de 3,36 ori pentru construcții și de 2,32 ori pentru încăperile izolate. Cele mai ridicate valori se înregistrează în municipiul Chișinău, iar cele mai mici în raioanele Rezina, Glodeni și Basarabeasca.

Implementarea ordinului va permite autorităților publice locale să beneficieze de venituri fiscale mai corecte și să-și consolideze autonomia financiară. Totuși, nota atrage atenția asupra posibilei presiuni fiscale pentru micii proprietari, fiind nevoie de măsuri compensatorii la nivel local, precum scutiri sau reduceri pentru persoanele vulnerabile.