România adoptă certificatul verde. La restaurant, nunți și spectacole, doar cu el. Antreprenor: Pentru noi e o lovitură

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, certificatul verde, pe modelul țărilor din Vestul Europei. Astfel, în România certificatul va fi folosit în localitățile în care incidența îmbolnăvirilor trece de 3 la mie.

Conform noii decizii, vizitatorii vor putea merge la restaurant, nunți și spectacole doar pe baza certificatului verde, acolo unde rata de infectare depășește 3 la mia de locuitori, scrie AlephNews.

„În localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, organizarea de evenimente private în spații închise (nunți, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente poate fi realizată cu participarea a maximum 200 de persoane, doar dacă toți participanții sunt persoane vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoane care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore“, potrivit hotărârii CNSU.

Se va folosi certificatul verde pentru competițiile sportive organizate în spații închise sau deschise, pentru activitatea în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte, pentru organizarea și desfășurarea în spații deschise a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale, pentru evenimentele private în spații închise (nunți, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente; pentru organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri, organizarea de conferințe în spații închise, organizarea de mitinguri și demonstrații, dar și pentru acces în restaurante, cafenele, în spații închise, în intervalul orar 05.00-02.00.

La fel se va întâmpla cu activitatea sălilor de sport/fitness în spații închise, activitatea operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, cu activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise și cu activitatea piscinelor interioare.

Totuși, noua regulă va aduce mai multe pierderi proprietarilor de restaurante.

„Pentru noi e o lovitură, mai ales că am deschis o nouă locație acum 10 zile. Sănătatea oamenilor este pe primul loc, dar ne temem că vom pierde din salariați, pentru că vânzarea clar va scădea. Dacă până acum aveam ocupat 100%, aceasta va junge la 60%”, a subliniat Oana Iliescu, proprietarul altui restaurant.

În acest sens, proprietarii localurilor vor avea nevoie să găsească noi soluții pentru a face față restricțiilor.

„Partea bună e că putem să funcționăm și să trecem peste perioana aceasta care ne înspăimântă și ne-a dat ceva bătăi de cap. Decizia ar putea impacta personalul, pentru că nu toți s-au vaccinat. Dacă îi obligăm, nu știu dacă vor rămâne în HoReCa, sector care deja se confruntă cu o criză de personal”, este de părere Ninel Dănilă, proprietarul unui lanț de restaurante.

#certificat verde #vaccinare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția