România, fermierul Europei în cifre, însă un sfert din gospodării nu-şi permit o masă cu carne la fiecare două zile

România are aproximativ 31% din fermele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, dintr-un total de 9,1 milioane de astfel de exploataţii, dublu faţă de Polonia, Italia şi aproape de trei ori mai mult decât Spania, arată un raport recent al Eurostat. Însă, paradoxul agriculturii locale este că, deşi ne batem „în cifre“ cu ţările din Vest, realitatea este că aproape un sfert din gospodăriile locale nu-şi permit să pună pe masă o dată la două zile carne sau o alternativă vegană la o masă cu proteine, scrie Ziarul Financiar.

Îngrijorător este faptul că acest procent a crescut în ultimii ani, în timp ce în Bulgaria, numărul doi în UE ca procent al populaţiei care nu-şi permite o dată la două zile o masă cu proteine, indicatorul a scăzut. De exemplu, în 2018, în România doar 18% din gospodării nu-şi permiteau să pună pe masă o farfurie cu carne, iar în fiecare an procentul a crescut. În Europa sunt doar şase ţări unde acest indicator depăşeşte 10%. În Bulgaria de exemplu, în 2018 acest indicator depăşea 36%, iar acum a coborât sub 25%, mai arată datele Eurostat.

Dan Ivaşcu, preşedintele Cooperativei Agricole „Unirea Gospodarilor Mihăileşti“, care reuneşte 5 membri fondatori şi peste 200 de gospodării producătoare de ouă, lapte, carne, cereale etc., spune că în România cele mai multe dintre ferme sunt de subzistenţă, adică nu pot asigura nici măcar traiul decent al fermierilor şi nu poate fi vorba de dezvoltare, pe când în ţări precum Polonia sau Ungaria, fermele sunt integrate, adică s-au făcut cooperative specializate pe fiecare sector şi atuncii micii producători vând către fabrici, care la rândul lor vând către lanţuri de magazine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermier #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.