România ne întinde o mână de ajutor. Bursa de Mărfuri: Vom contribui la întărirea securității energetice a Moldovei

Gabriel Purice, președintele Bursei de Mărfuri din România, care a înființat o subsidiară în Republica Moldova a declarat pentru presa din România că ar putea fi oferite și produse pentru tranzacționarea energiei electrice, însă, din păcate, concurența este limitată. Piața de energie electrică din Republica Moldova este dominată de un furnizor important în Transnistria. Concurența pe piața gazelor este, de asemenea, scăzută, însă șeful BRM este încrezător că s-ar putea dezvolta, deoarece Moldova este acum interconectată cu România și Ucraina prin coridorul transbalcanic și prin gazoductul Iași-Ungheni cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.

„BRM va contribui la întărirea securității energetice în Republica Moldova, ajutând la formarea celui mai bun preț pentru consumatorul final, iar în acest fel, la prevenirea oricăror crize pe piața de energie. Dorim să întindem o mâină de sprijin autorităților naționale la formarea și consolidarea unei piețe concurențiale a energiei și electricității, oferind mecanisme transparente și nediscriminatorii la achiziționarea și comercializarea de produse energetice. Avantajul major al tranzacționării transparente a energiei pe o piață reglementată este că prețurile se fixează în funcție de cerere și ofertă, iar informațiile despre participanții la piață și volumele tranzacționate sunt accesibile publicului larg, ceea ce nu poate fi decât în beneficiul consumatorilor finali, cetățeni sau întreprinderi”, a precizat Gabriel Purice.

BRM este cel mai mare operator a unei burse de mărfuri din România, gestionând un volum mediu anual de peste 5 000 de tranzacții, însumând peste 65 TWh, între altele, cu gaze naturale, energie electrică, produse petroliere, certificate CO2, materiale de construcții sau cereale. BRM este lider de piață în tranzacționarea gazelor naturale în România, licitând peste 70% din consumul intern național, iar la nivelul anilor 2018 și 2020 a tranzacționat un procent circa de 90% din consumul național. În perioada 2017-2019 BRM a tranzacționat un total de 65 TWh pe piața gazelor naturale, iar în 2020 a tranzacționat 71 TWh.

#Bursa de Mărfuri #electricitate #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.