România, „paradisul” investitorilor moldoveni

Cetățenii Republicii Moldova sunt în topul investitorilor din România după aportul de 1 mil. USD la capitalul social al companiilor pe care le dețin peste Prut, clasându-se pe locul doi (33 de companii), arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În ceea ce privește clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor după valoarea capitalului social înregistrat, investitorii din Republica Moldova sunt pe locul 19 cu șapte companii și o pondere de 2,90% din totalul de 200 mil. USD.

Printre companiile moldovenești cu cea mai mare participație în capitalul social sunt ANATOLII C-SOLUTIONS S.R.L. – 703,4 mii USD și ANGI-R OPINION S.R.L. cu 351,4 mii USD. Ambele companii îți au sediul la Iași.

Ultimele datele ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că la sfârșitul lunii noiembrie au fost înregistrate 558 de companii, iar valoarea capitalului social al fost de 5 mil. USD.

Numărul total al companiilor moldovenești din România se cifra la 6 644 cu o cotă de 2,81% din totalul de 64,3 miliarde USD investițiilor străine în România.

De-a lungul timpului, printre cei mai renumiți businessmeni moldoveni, care au investit în România se numără fostul premier Ion Sturza, care a dezvoltat mai multe afaceri de-a lungul anilor, iar în prezent deține magazinul online elefant.ro. De asemenea, Constantin Iavorski fost ministru în Guvernul lui Mircea Druc, care are afaceri în domeniul importului de carburanți, transportului feroviar de mărfuri, producerii de pileți și butoaie. Milionarul Vladimir Jardan, care controlează grupul JLC deține fabrica de lactate Prodlacta de la Brașov. Alți oameni de afaceri renumiți, care au afaceri în România sunt: milionarul Nicolae Ciornîi, vinificatorul Victor Bostan, dar și miliardarul Anatol Stati.

#companii moldovenești #capital #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.