Românii păstrează averea în bancă și la saltea: Avuția medie a crescut la 84.000 RON

Avuția netă a unui român a atins pentru prima dată o valoare de peste 80.000 de lei pe cap de locuitor, mai exact 84.000 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Băncii Naționale a României, scrie Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Această sumă este calculată prin scăderea datoriilor din valoarea totală a activelor financiare și nefinanciare deținute de gospodării.

La sfârșitul anului trecut, în medie, un român deținea active fixe (locuințe, clădiri, construcții civile, produse de proprietate intelectuală) în valoare de aproximativ 37.000 de lei. Acumularea acestor active a fost recent mai lentă decât în cazul activelor financiare. Este important de menționat că terenurile, de exemplu, nu sunt incluse în aceste statistici, ceea ce ar putea subestima valoarea totală a avuției populației, afirmă Cristian Popa.

Avuția financiară a crescut într-un ritm susținut în perioada post-pandemică, până la 62.000 lei pe cap de locuitor, datorită acumulării de investiții în instrumente precum fondurile private de pensii, titluri de stat și acțiuni listate.

Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populației s-au triplat.

Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar și depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuși, deținerile populației în fonduri de pensii private și investiții în titluri și acțiuni sunt în creștere, reflectând o diversificare a portofoliului și probabil o înțelegere mai bună a piețelor financiare, potrivit lui Cristian Popa.

El susține că un aspect remarcabil este ascensiunea sistemului de pensii private, o reformă de succes. Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023 (între timp, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro). O acumulare istorică de capital. Această performanță subliniază relevanța sporită și eficiența sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze și să ofere rezultate investiționale foarte bune. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuția populației sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.

La nivel regional, structura deținerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului și depozitelor (desigur, ca sume absolute, europenii au active financiare semnificativ mai mari). Comparativ, în Polonia, preferința pentru numerar și depozite este și mai pronunțată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare, în timp ce în Ungaria, această pondere este de aproximativ 20%.

În timp ce numerarul și depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creștere a experienței investiționale. Spre exemplu, pe lângă numerar și depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschiși către acest mod de a investi, dar și către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis, mai arată Cristian Popa, BNR.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avutoe #romani #BNR #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.