Rosneft, în criză: Profiturile scad, iar modernizarea rafinăriilor este pusă pe pauză

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a raportat o scădere de 13,9% a profitului net pentru primele nouă luni ale anului, ajungând la 926 miliarde de ruble. În contextul dobânzilor ridicate și al taxelor în creștere, compania ar putea amâna modernizarea rafinăriilor sale, potrivit agenției Reuters.

Conducerea Rosneft, prin CEO-ul Igor Sechin, a criticat politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei. „Creșterea ratei cheie a dus la reducerea eficienței proiectelor de modernizare a rafinăriilor, care necesită atragerea de resurse financiare externe”, a declarat Sechin. Compania analizează posibilitatea de a amâna aceste proiecte pentru a proteja interesele acționarilor și a evita pierderile.

Printre factorii care au afectat negativ profitul companiei se numără și majorarea impozitului pe profit la 25% din 2025, ceea ce a dus la recalcularea impozitului amânat, cu un impact negativ de 0,2 trilioane de ruble asupra rezultatului net.

În ceea ce privește producția, Rosneft a extras 138,3 milioane de tone de petrol și condensat de gaze în perioada ianuarie-septembrie 2024, echivalentul a 3,753 milioane de barili pe zi. Compania a precizat că producția a fost influențată de acordul OPEC+ privind reducerea extracției, dar nu a oferit date comparative pentru anul anterior.

De asemenea, Rosneft a reluat programul de răscumpărare a acțiunilor proprii de pe piața deschisă, invocând volatilitatea ridicată a pieței bursiere și necesitatea de a proteja drepturile acționarilor existenți.

Anterior, în noiembrie, surse Reuters au raportat că cel puțin trei rafinării rusești, inclusiv rafinăria Tuapsinskaya a Rosneft, au fost nevoite să reducă producția sau să oprească activitatea din cauza pierderilor financiare generate de restricțiile de export, creșterea prețurilor la petrol și costurile ridicate ale împrumuturilor.

#Rosnefti #Investiții #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.