Rosneft, în criză: Profiturile scad, iar modernizarea rafinăriilor este pusă pe pauză

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a raportat o scădere de 13,9% a profitului net pentru primele nouă luni ale anului, ajungând la 926 miliarde de ruble. În contextul dobânzilor ridicate și al taxelor în creștere, compania ar putea amâna modernizarea rafinăriilor sale, potrivit agenției Reuters.

Conducerea Rosneft, prin CEO-ul Igor Sechin, a criticat politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei. „Creșterea ratei cheie a dus la reducerea eficienței proiectelor de modernizare a rafinăriilor, care necesită atragerea de resurse financiare externe”, a declarat Sechin. Compania analizează posibilitatea de a amâna aceste proiecte pentru a proteja interesele acționarilor și a evita pierderile.

Printre factorii care au afectat negativ profitul companiei se numără și majorarea impozitului pe profit la 25% din 2025, ceea ce a dus la recalcularea impozitului amânat, cu un impact negativ de 0,2 trilioane de ruble asupra rezultatului net.

În ceea ce privește producția, Rosneft a extras 138,3 milioane de tone de petrol și condensat de gaze în perioada ianuarie-septembrie 2024, echivalentul a 3,753 milioane de barili pe zi. Compania a precizat că producția a fost influențată de acordul OPEC+ privind reducerea extracției, dar nu a oferit date comparative pentru anul anterior.

De asemenea, Rosneft a reluat programul de răscumpărare a acțiunilor proprii de pe piața deschisă, invocând volatilitatea ridicată a pieței bursiere și necesitatea de a proteja drepturile acționarilor existenți.

Anterior, în noiembrie, surse Reuters au raportat că cel puțin trei rafinării rusești, inclusiv rafinăria Tuapsinskaya a Rosneft, au fost nevoite să reducă producția sau să oprească activitatea din cauza pierderilor financiare generate de restricțiile de export, creșterea prețurilor la petrol și costurile ridicate ale împrumuturilor.

#Rosnefti #Investiții #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.