Rosneft, în criză: Profiturile scad, iar modernizarea rafinăriilor este pusă pe pauză

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a raportat o scădere de 13,9% a profitului net pentru primele nouă luni ale anului, ajungând la 926 miliarde de ruble. În contextul dobânzilor ridicate și al taxelor în creștere, compania ar putea amâna modernizarea rafinăriilor sale, potrivit agenției Reuters.

Conducerea Rosneft, prin CEO-ul Igor Sechin, a criticat politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei. „Creșterea ratei cheie a dus la reducerea eficienței proiectelor de modernizare a rafinăriilor, care necesită atragerea de resurse financiare externe”, a declarat Sechin. Compania analizează posibilitatea de a amâna aceste proiecte pentru a proteja interesele acționarilor și a evita pierderile.

Printre factorii care au afectat negativ profitul companiei se numără și majorarea impozitului pe profit la 25% din 2025, ceea ce a dus la recalcularea impozitului amânat, cu un impact negativ de 0,2 trilioane de ruble asupra rezultatului net.

În ceea ce privește producția, Rosneft a extras 138,3 milioane de tone de petrol și condensat de gaze în perioada ianuarie-septembrie 2024, echivalentul a 3,753 milioane de barili pe zi. Compania a precizat că producția a fost influențată de acordul OPEC+ privind reducerea extracției, dar nu a oferit date comparative pentru anul anterior.

De asemenea, Rosneft a reluat programul de răscumpărare a acțiunilor proprii de pe piața deschisă, invocând volatilitatea ridicată a pieței bursiere și necesitatea de a proteja drepturile acționarilor existenți.

Anterior, în noiembrie, surse Reuters au raportat că cel puțin trei rafinării rusești, inclusiv rafinăria Tuapsinskaya a Rosneft, au fost nevoite să reducă producția sau să oprească activitatea din cauza pierderilor financiare generate de restricțiile de export, creșterea prețurilor la petrol și costurile ridicate ale împrumuturilor.

#Rosnefti #Investiții #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.