Rosneft, în criză: Profiturile scad, iar modernizarea rafinăriilor este pusă pe pauză

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a raportat o scădere de 13,9% a profitului net pentru primele nouă luni ale anului, ajungând la 926 miliarde de ruble. În contextul dobânzilor ridicate și al taxelor în creștere, compania ar putea amâna modernizarea rafinăriilor sale, potrivit agenției Reuters.

Conducerea Rosneft, prin CEO-ul Igor Sechin, a criticat politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei. „Creșterea ratei cheie a dus la reducerea eficienței proiectelor de modernizare a rafinăriilor, care necesită atragerea de resurse financiare externe”, a declarat Sechin. Compania analizează posibilitatea de a amâna aceste proiecte pentru a proteja interesele acționarilor și a evita pierderile.

Printre factorii care au afectat negativ profitul companiei se numără și majorarea impozitului pe profit la 25% din 2025, ceea ce a dus la recalcularea impozitului amânat, cu un impact negativ de 0,2 trilioane de ruble asupra rezultatului net.

În ceea ce privește producția, Rosneft a extras 138,3 milioane de tone de petrol și condensat de gaze în perioada ianuarie-septembrie 2024, echivalentul a 3,753 milioane de barili pe zi. Compania a precizat că producția a fost influențată de acordul OPEC+ privind reducerea extracției, dar nu a oferit date comparative pentru anul anterior.

De asemenea, Rosneft a reluat programul de răscumpărare a acțiunilor proprii de pe piața deschisă, invocând volatilitatea ridicată a pieței bursiere și necesitatea de a proteja drepturile acționarilor existenți.

Anterior, în noiembrie, surse Reuters au raportat că cel puțin trei rafinării rusești, inclusiv rafinăria Tuapsinskaya a Rosneft, au fost nevoite să reducă producția sau să oprească activitatea din cauza pierderilor financiare generate de restricțiile de export, creșterea prețurilor la petrol și costurile ridicate ale împrumuturilor.

#Rosnefti #Investiții #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.