Companiile petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce semnificativ exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în luna iulie, pe măsură ce companiile au reluat operaţiunile la rafinăriile lor, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.
Calculele Reuters arată că livrările de petrol din portul Novorossiisk ale Rosneft şi Lukoil vor scădea cu aproximativ 220.000 de barili pe zi în luna iulie, comparativ cu luna trecută.
Potrivit surselor, în cazul firmei Rosneft, exporturile de petrol din portul Novorossiisk ar urma să scadă până la 620.000 de tone în luna iulie, de la 1,06 milioane de tone în luna iunie, în condiţiile în care rafinăria sa de la Tuapse ar urma să reia operaţiunile în cursul acestei luni.
În cazul Lukoil, sursele au dezvăluit că exporturile de petrol din portul de la Marea Neagră ar urma să scadă până la 190.000 de tone în luna iulie, de la 580.000 de tone luna trecută. Aceasta după ce Lukoil a pornit o unitate importantă de distilare la rafinăria sa NORSI, a patra cea mai mare din Rusia, după un atac cu drone în luna martie.
Cantitatea totală de petrol care ar urma să fie exportată din portul Novorossiisk de la Marea Neagră ar urma să scadă în luna iulie până la 1,8 milioane de tone, de la 2,9 milioane de tone în luna iunie.
Per total, exporturile de petrol ale Rusiei din porturile sale vestice ar urma să scadă în luna iulie, comparativ cu luna iunie, pe fondul funcţionării mai îndelungate a rafinăriilor şi promisiunilor Moscovei de a respecta reducerile de producţie convenite în cadrul OPEC+.
Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră
Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.
Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.
„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.
Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.
Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.
În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.
El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Buletin anulat, alocație suspendată? Ce se întâmplă cu banii copiilor moldoveni cu cetățenie română
-
2Șoferii plătesc, statul papă: doar jumătate din bani ajung la drumuri
-
3Vin moldovenesc de 5 milioane de lei vândut ca marcă franceză în SUA: percheziții la fabrică
-
4Moldova riscă să piardă 40 de milioane de dolari din cauza ”războiului cărnii de pasăre” cu Ucraina
-
5Moldova, aproape ultima în Europa la impozite pe venit: diferență uriașă față de Vest, unde taxele ajung la 60%