Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră

Companiile petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce semnificativ exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în luna iulie, pe măsură ce companiile au reluat operaţiunile la rafinăriile lor, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.

Calculele Reuters arată că livrările de petrol din portul Novorossiisk ale Rosneft şi Lukoil vor scădea cu aproximativ 220.000 de barili pe zi în luna iulie, comparativ cu luna trecută.

Potrivit surselor, în cazul firmei Rosneft, exporturile de petrol din portul Novorossiisk ar urma să scadă până la 620.000 de tone în luna iulie, de la 1,06 milioane de tone în luna iunie, în condiţiile în care rafinăria sa de la Tuapse ar urma să reia operaţiunile în cursul acestei luni.

În cazul Lukoil, sursele au dezvăluit că exporturile de petrol din portul de la Marea Neagră ar urma să scadă până la 190.000 de tone în luna iulie, de la 580.000 de tone luna trecută. Aceasta după ce Lukoil a pornit o unitate importantă de distilare la rafinăria sa NORSI, a patra cea mai mare din Rusia, după un atac cu drone în luna martie.

Cantitatea totală de petrol care ar urma să fie exportată din portul Novorossiisk de la Marea Neagră ar urma să scadă în luna iulie până la 1,8 milioane de tone, de la 2,9 milioane de tone în luna iunie.

Per total, exporturile de petrol ale Rusiei din porturile sale vestice ar urma să scadă în luna iulie, comparativ cu luna iunie, pe fondul funcţionării mai îndelungate a rafinăriilor şi promisiunilor Moscovei de a respecta reducerile de producţie convenite în cadrul OPEC+.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lukoil. petrol #Rosneft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.