Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră

Companiile petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil îşi vor reduce semnificativ exporturile de petrol din portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în luna iulie, pe măsură ce companiile au reluat operaţiunile la rafinăriile lor, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.

Calculele Reuters arată că livrările de petrol din portul Novorossiisk ale Rosneft şi Lukoil vor scădea cu aproximativ 220.000 de barili pe zi în luna iulie, comparativ cu luna trecută.

Potrivit surselor, în cazul firmei Rosneft, exporturile de petrol din portul Novorossiisk ar urma să scadă până la 620.000 de tone în luna iulie, de la 1,06 milioane de tone în luna iunie, în condiţiile în care rafinăria sa de la Tuapse ar urma să reia operaţiunile în cursul acestei luni.

În cazul Lukoil, sursele au dezvăluit că exporturile de petrol din portul de la Marea Neagră ar urma să scadă până la 190.000 de tone în luna iulie, de la 580.000 de tone luna trecută. Aceasta după ce Lukoil a pornit o unitate importantă de distilare la rafinăria sa NORSI, a patra cea mai mare din Rusia, după un atac cu drone în luna martie.

Cantitatea totală de petrol care ar urma să fie exportată din portul Novorossiisk de la Marea Neagră ar urma să scadă în luna iulie până la 1,8 milioane de tone, de la 2,9 milioane de tone în luna iunie.

Per total, exporturile de petrol ale Rusiei din porturile sale vestice ar urma să scadă în luna iulie, comparativ cu luna iunie, pe fondul funcţionării mai îndelungate a rafinăriilor şi promisiunilor Moscovei de a respecta reducerile de producţie convenite în cadrul OPEC+.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lukoil. petrol #Rosneft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa traversează o perioadă de instabilitate politică și administrativă, în care tot mai mulți lideri par incapabili să facă față provocărilor, scrie Bloomberg.

Potrivit analizei, premierul Marii Britanii Keir Starmer și președintele Franței Emmanuel Macron se confruntă cu cele mai mari dificultăți, însă situații similare se regăsesc de la Haga până la Varșovia și de la Berlin până la Madrid.

Continentul se confruntă cu o combinație nocivă: bugete tensionate, administrații lente, parlamente fragmentate, opoziție puternică din partea extremiștilor și conflicte sociale care se revarsă în stradă.

„Neputința guvernamentală devine normă”, notează Bloomberg. În timp ce guvernele europene încearcă să mențină un centru politic din ce în ce mai fragil, apar tot mai des semnale că paralizia și haosul riscă să se instaleze pe termen lung.

Publicația avertizează că această stare de blocaj ar putea degenera în panică, mai ales în contextul creșterii popularității partidelor de extremă dreapta, înaintea alegerilor din Germania, Franța și Marea Britanie.