Rubla se prăbușește, dar guvernul rus o vede ca pe un avantaj pentru economie

26 Nov. 2024, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2024, 11:38 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul de Finanțe al Rusiei consideră că actualul curs al dolarului față de rubla este favorabil pentru exporturi. Anton Siluanov, ministrul Finanțelor, a declarat acest lucru în cadrul unui forum al Universității Financiare.

„Cel mai important, prieteni, este că cursul pentru export este mai important decât [rata] cheie. Nu spun că este bun sau rău. Doar spun că astăzi [cursul] este foarte favorabil pentru exportatori”, a declarat Siluanov, potrivit RIA Novosti.

Rubla a continuat să scadă față de dolar, yuan și euro, după impunerea sancțiunilor asupra Gazprombank și altor 50 de bănci rusești, ceea ce a complicat plățile pentru gaz. Perechea yuan/rublă pe Bursa din Moscova a depășit pragul de 14,5 ruble pentru prima dată din martie 2022. În piața interbancară, rubla a atins un minim față de dolar de 105,37 ruble și față de euro 110,55 ruble, un nivel minim din martie 2022, conform datelor LSEG.

De la începutul lunii septembrie, rubla s-a devalorizat cu 20% față de yuanul chinez și cu 15% față de dolarul american.

Printre factorii care contribuie la slăbirea rublei se numără scăderea fluxului de venituri valutare din exporturile de petrol, creșterea costurilor și dificultățile de plată cauzate de riscurile sancțiunilor secundare. În noiembrie, s-a adăugat și un factor extern – întărirea dolarului american și slăbirea altor monede față de acesta, după victoria lui Donald Trump la alegeri.

Această situație a devenit o problemă pentru importatorii ruși, care se pregătesc pentru o nouă devalorizare a rublei. Potrivit publicației „Kommersant”, unii importatori de echipamente estimează un dolar de 120–125 ruble în calculele lor interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.