Rusia a devenit țara vizată de cele mai multe sancțiuni internaționale. A depășit Siria și Iranul

Rusia a depășit Iranul și Siria și a devenit țara supusă celor mai multe sancțiuni internaționale, potrivit site-ului de monitorizare a sancțiunilor Castellum.ai, citat de BBC.

Conform datelor prezentate, 2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. Alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse în zilele următoare invaziei, ducând totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 de sancțiuni ale Iranului.

Astfel, SUA au constituit sursa principală a sancțiunilor, cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Marii Britanii și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei.

Printre cele mai importante sancțiuni se numără excluderea a 7 bănci rusești importante din sistemul de plăți SWIFT, închiderea spațiului aerian pentru avioanele rusești, înghețarea activelor unor politicieni și oligarhi. Printre cei vizați sunt și președintele rus Vladimir Putin și ministrul de Externe Serghei Lavrov.

#SWIFT #sanctiuni #bănci #UE #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.