Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari)

Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agrpres.

Comparativ, în prima jumătate a anului trecut, Rusia a afişat un surplus bugetar de 1.480 de miliarde de ruble, însă între timp cheltuielile semnificative pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina precum şi efectele sancţiunilor occidentale asupra veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze au golit visteria Guvernului de la Moscova.

La finele anului trecut, Ministerul rus al Finanţelor a încetat să mai publice date referitoare la execuţia bugetară pe fiecare lună, însă pe baza datelor publicate vineri, în luna iunie 2023 Rusia a înregistrat un surplus bugetar de 816 miliarde ruble. Asta după un deficit de aproape 1.000 de miliarde de ruble în luna aprilie şi un surplus de 13 miliarde de ruble în luna mai.

Potrivit Reuters, veniturile Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele au fost mai mari cu 17,8% în perioada ianuarie-iunie anul curent, comparativ cu perioadă similară a anului trecut. Însă veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care sunt cruciale pentru Rusia, au scăzut cu 47% în ritm anual în primul semestru, iar Ministerul de Finanţe a dat vina pentru această scădere pe cotaţiile mai mici la ţiţeiul Ural precum şi pe diminuarea exporturilor de gaze naturale ruseşti.

Per total, cheltuielile bugetare ale Rusiei au fost cu 19,5% mai mari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost mai mici cu 11,7%.

Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a spus în repetate rânduri că Rusia va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de maximum 2% din PIB. Însă, mulţi analişti nu sunt de acord cu aceste prognoze pe care le consideră optimiste iar Fondul Monetar Internaţional se numără printre instituţiile care se aşteaptă la un deficit bugetar mult mai mare în acest an.

Anul trecut, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3.290 miliarde de ruble. Pentru a acoperi gaura fiscală, Rusia a cheltuit deja în acest an 506 miliarde de ruble de la fondul suveran, unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #deficit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.