Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari)

Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agrpres.

Comparativ, în prima jumătate a anului trecut, Rusia a afişat un surplus bugetar de 1.480 de miliarde de ruble, însă între timp cheltuielile semnificative pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina precum şi efectele sancţiunilor occidentale asupra veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze au golit visteria Guvernului de la Moscova.

La finele anului trecut, Ministerul rus al Finanţelor a încetat să mai publice date referitoare la execuţia bugetară pe fiecare lună, însă pe baza datelor publicate vineri, în luna iunie 2023 Rusia a înregistrat un surplus bugetar de 816 miliarde ruble. Asta după un deficit de aproape 1.000 de miliarde de ruble în luna aprilie şi un surplus de 13 miliarde de ruble în luna mai.

Potrivit Reuters, veniturile Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele au fost mai mari cu 17,8% în perioada ianuarie-iunie anul curent, comparativ cu perioadă similară a anului trecut. Însă veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care sunt cruciale pentru Rusia, au scăzut cu 47% în ritm anual în primul semestru, iar Ministerul de Finanţe a dat vina pentru această scădere pe cotaţiile mai mici la ţiţeiul Ural precum şi pe diminuarea exporturilor de gaze naturale ruseşti.

Per total, cheltuielile bugetare ale Rusiei au fost cu 19,5% mai mari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost mai mici cu 11,7%.

Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a spus în repetate rânduri că Rusia va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de maximum 2% din PIB. Însă, mulţi analişti nu sunt de acord cu aceste prognoze pe care le consideră optimiste iar Fondul Monetar Internaţional se numără printre instituţiile care se aşteaptă la un deficit bugetar mult mai mare în acest an.

Anul trecut, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3.290 miliarde de ruble. Pentru a acoperi gaura fiscală, Rusia a cheltuit deja în acest an 506 miliarde de ruble de la fondul suveran, unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #deficit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.