Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari)

Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agrpres.

Comparativ, în prima jumătate a anului trecut, Rusia a afişat un surplus bugetar de 1.480 de miliarde de ruble, însă între timp cheltuielile semnificative pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina precum şi efectele sancţiunilor occidentale asupra veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze au golit visteria Guvernului de la Moscova.

La finele anului trecut, Ministerul rus al Finanţelor a încetat să mai publice date referitoare la execuţia bugetară pe fiecare lună, însă pe baza datelor publicate vineri, în luna iunie 2023 Rusia a înregistrat un surplus bugetar de 816 miliarde ruble. Asta după un deficit de aproape 1.000 de miliarde de ruble în luna aprilie şi un surplus de 13 miliarde de ruble în luna mai.

Potrivit Reuters, veniturile Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele au fost mai mari cu 17,8% în perioada ianuarie-iunie anul curent, comparativ cu perioadă similară a anului trecut. Însă veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care sunt cruciale pentru Rusia, au scăzut cu 47% în ritm anual în primul semestru, iar Ministerul de Finanţe a dat vina pentru această scădere pe cotaţiile mai mici la ţiţeiul Ural precum şi pe diminuarea exporturilor de gaze naturale ruseşti.

Per total, cheltuielile bugetare ale Rusiei au fost cu 19,5% mai mari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost mai mici cu 11,7%.

Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a spus în repetate rânduri că Rusia va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de maximum 2% din PIB. Însă, mulţi analişti nu sunt de acord cu aceste prognoze pe care le consideră optimiste iar Fondul Monetar Internaţional se numără printre instituţiile care se aşteaptă la un deficit bugetar mult mai mare în acest an.

Anul trecut, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3.290 miliarde de ruble. Pentru a acoperi gaura fiscală, Rusia a cheltuit deja în acest an 506 miliarde de ruble de la fondul suveran, unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #deficit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.