Rusia a încheiat un acord pentru producerea vaccinului Sputnik V în Italia

Rusia face progrese cu planurile sale de a produce propriul său vaccin împotriva Covid-19 în Europa, ajungând la un acord pentru a produce vaccinul Sputnik V în Italia, pe fondul unor discuții suplimentare cu Germania și Franța, transmit Bloomberg și Agerpres.

Firma Adienne Pharma & Biotech SA a semnat un acord pentru a produce vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19 la facilitatea sa de producție din regiunea Milano, a declarat marți fondatorul și președintele acestei companii său sediul în Elveția, Francesco Di Naro.

Acordul semnat de Adienne Pharma & Biotech SA cu fondul suveran al Rusiei, RDIF, este primul acord de producție în Europa pentru vaccinul Sputnik V.

Chiar dacă Rusia a fost prima care a aprobat utilizarea unui vaccin împotriva Covid-19 pentru publicul larg, a fost mai lentă decât unii dintre rivalii săi când vine vorba de majorarea producției.

Săptămâna trecută, Sputnik V a atins o etapă cheie în vederea viitoarei distribuiri în Uniunea Europeană, odată cu începerea examinării acestui vaccin de către EMA, cu sediul la Amsterdam.

După anunț, autoritățile ruse au spus că sunt gata să furnizeze vaccinuri pentru 50 de milioane de europeni începând din iunie.

„Sunt multe regiuni din Italia care sunt entuziasmate la ideea de a primi vaccinul Sputnik, pe care vor de asemenea să îl producă. Avem un parteneriat în Germania și discutăm de asemenea cu mai multe companii franceze”, a declarat duminică directorul fondului suveran al Rusiei, Kirill Dmitriev pentru postul italian de televiziune Rai3.

Dmitriev, care este responsabil și pentru lansarea la nivel internațional a vaccinului Sputnik V, a estimat că producția în Italia ar putea demara în luna iunie.

Calendarul va depinde însă de obținerea aprobărilor necesare din partea organismelor italiene de reglementare iar Francesco Di Naro a precizat că, pentru moment, nu poate să stabilească o țintă de producție.

Nerăbdătoare în fața unui proces considerat prea lent, mai multe țări din UE au apelat la vaccinuri care nu au fost încă aprobate la nivelul blocului, cum ar fi Ungaria, care a început să administreze vaccinul rusesc populației sale luna trecută.

Republica Cehă și Slovacia au comandat și ele vaccinul din Rusia.

#Sputnik #vaccin #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.