Rusia a încheiat un acord pentru producerea vaccinului Sputnik V în Italia

Rusia face progrese cu planurile sale de a produce propriul său vaccin împotriva Covid-19 în Europa, ajungând la un acord pentru a produce vaccinul Sputnik V în Italia, pe fondul unor discuții suplimentare cu Germania și Franța, transmit Bloomberg și Agerpres.

Firma Adienne Pharma & Biotech SA a semnat un acord pentru a produce vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19 la facilitatea sa de producție din regiunea Milano, a declarat marți fondatorul și președintele acestei companii său sediul în Elveția, Francesco Di Naro.

Acordul semnat de Adienne Pharma & Biotech SA cu fondul suveran al Rusiei, RDIF, este primul acord de producție în Europa pentru vaccinul Sputnik V.

Chiar dacă Rusia a fost prima care a aprobat utilizarea unui vaccin împotriva Covid-19 pentru publicul larg, a fost mai lentă decât unii dintre rivalii săi când vine vorba de majorarea producției.

Săptămâna trecută, Sputnik V a atins o etapă cheie în vederea viitoarei distribuiri în Uniunea Europeană, odată cu începerea examinării acestui vaccin de către EMA, cu sediul la Amsterdam.

După anunț, autoritățile ruse au spus că sunt gata să furnizeze vaccinuri pentru 50 de milioane de europeni începând din iunie.

„Sunt multe regiuni din Italia care sunt entuziasmate la ideea de a primi vaccinul Sputnik, pe care vor de asemenea să îl producă. Avem un parteneriat în Germania și discutăm de asemenea cu mai multe companii franceze”, a declarat duminică directorul fondului suveran al Rusiei, Kirill Dmitriev pentru postul italian de televiziune Rai3.

Dmitriev, care este responsabil și pentru lansarea la nivel internațional a vaccinului Sputnik V, a estimat că producția în Italia ar putea demara în luna iunie.

Calendarul va depinde însă de obținerea aprobărilor necesare din partea organismelor italiene de reglementare iar Francesco Di Naro a precizat că, pentru moment, nu poate să stabilească o țintă de producție.

Nerăbdătoare în fața unui proces considerat prea lent, mai multe țări din UE au apelat la vaccinuri care nu au fost încă aprobate la nivelul blocului, cum ar fi Ungaria, care a început să administreze vaccinul rusesc populației sale luna trecută.

Republica Cehă și Slovacia au comandat și ele vaccinul din Rusia.

#Sputnik #vaccin #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.