Rusia ar putea să rămână cât de curând fără medicamente din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident

04 Apr. 2022, 20:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2022, 20:10 // Actual //  bani.md

Încă de câteva zile se vorbește despre o criză a medicamentelor în Rusia. Pe rețelele de socializare au fost postate mai multe mesaje prin care oamenii erau avertizați că în următoarea perioadă multe medicamente ar putea să dispară. Aceștia erau îndemnați să se aprovizioneze cu medicamente vitale înainte ca proviziile să fie afectate de sancțiunile impuse după invaziei Ucrainei.

Apoi, unele medicamente au devenit mai greu de găsit la farmaciile din Moscova și din alte orașe. „Nici o singură farmacie din oraș nu o are acum”, a declarat un locuitor din Kazan pentru Associated Press la sfârșitul lunii martie despre un diluant de sânge de care tatăl ei are nevoie.

Lipsa de medicamente din piața rusă

Experții și autoritățile sanitare din Rusia spun că penuria de medicamente este temporară – din cauza achizițiilor și a dificultăților logistice pentru furnizori din cauza sancțiunilor -, dar unii rămân îngrijorați că medicamentele de calitate vor continua să dispară de pe piață. „Cel mai probabil vor fi lipsuri. Cât de catastrofal va fi, nu știu”, a spus dr. AlexeyErlikh, șeful unității de terapie intensivă cardiacă din Spitalul nr. 29 din Moscova și profesor la Universitatea de Medicină Pirogov din Moscova.

Rapoartele potrivit cărora rușii nu au putut găsi anumite medicamente în farmacii au început să apară la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar sancțiunile ample au lăsat Rusia din ce în ce mai izolată de restul lumii. În ciuda asigurărilor din partea autorităților că tezaurizarea de provizii a fost de vină pentru golirea rapidă a rafurilor, rapoartele despre lipsuri au persistat pe tot parcursul lunii martie.

Ministrul rus al Sănătății, Mihail Murașko, a dat în repetate rânduri asigurări că disponibilitatea medicamentelor nu este o problemă în țară și a pus orice penurie pe seama achizițiilor. El a spus că cererea pentru anumite medicamente a crescut de zece ori în ultimele săptămâni și i-a îndemnat pe ruși să nu depoziteze medicamentele.

Contracararea sancțiunilor

Cu toate acestea, organul de supraveghere al sănătății din Rusia, Roszdravnadzor, a declarat că „situația de pe piața medicamentelor revine treptat la normal, cumpărarea de produse farmaceutice în panică fiind în scădere”.Erlikh, cardiologul, a subliniat problemele deja existente cu medicamentele de calitate în Rusia, care, potrivit unor estimări, importă până la 40% din medicamentele sale.

După ce autoritățile au lansat o politică de substituție a importurilor pentru a contracara sancțiunile legate de anexarea Crimeei în 2014 și pentru a-și promova propriile medicamente față de cele produse în străinătate, penuria anumitor medicamente importate a devenit o problemă. Politica a subliniat o gamă largă de preferințe pentru afacerile rusești și, în cele din urmă, a făcut-o neprofitabilă pentru companiile farmaceutice străine să furnizeze Rusiei unele dintre medicamentele lor scumpe și de înaltă calitate.

De asemenea, guvernul a continuat să adauge mai multe medicamente pe lista „medicamentelor vitale” — un registru de peste 800 de medicamente esențiale, pentru care autoritățile au stabilit prețuri obligatorii – și relativ scăzute. Companiile pot solicita modificarea prețului stabilit o dată pe an, dar procesul este lung, puternic birocratic și nu duce la un rezultat garantat, potrivit Euronews.

30 Oct. 2026, 09:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Oct. 2026, 09:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Femeile din Republica Moldova petrec zilnic cu aproape două ore mai mult decât bărbații făcând treburi casnice și îngrijind membrii familiei. În cuplurile cu copii sub 18 ani, diferența este evidentă chiar la pregătirea meselor: participă 85,1% dintre femei și doar 30,8% dintre bărbați, potrivit cercetării „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică în semestrul al doilea al anului 2025.

În medie, femeile dedică muncii casnice și îngrijirii neplătite 4,6 ore pe zi, față de 2,8 ore în cazul bărbaților. Diferența este de o oră și 48 de minute zilnic. Aceste medii sunt calculate pentru întreaga populație de 15 ani și peste, inclusiv pentru persoanele care nu au desfășurat asemenea activități în ziua cercetată.

Dacă sunt luate în calcul doar persoanele implicate, timpul ajunge la 4,9 ore pe zi pentru femei și 3,4 ore pentru bărbați. Totodată, 94,2% dintre femei participă la munca în gospodărie și îngrijirea familiei, comparativ cu 82,6% dintre bărbați.

Pregătirea și servirea meselor reprezintă cea mai răspândită activitate casnică. La nivelul întregii populații cercetate, rata de participare a femeilor este de 86,9%, aproape dublă față de cea a bărbaților, de 44,2%. Femeile care desfășoară această activitate îi dedică, în medie, 1,9 ore zilnic.

Femeile sunt mai implicate și în curățenia locuinței, spălarea rufelor și întreținerea hainelor. Cele care fac curățenie și întrețin locuința alocă acestor sarcini, în medie, 1,5 ore pe zi. Indiferent de tipul gospodăriei, rata de participare a femeilor la pregătirea meselor se situează între 85,1% și 88,4%, iar la activitățile de curățenie – între 68,9% și 75,2%.

Bărbații participă mai frecvent la întreținerea spațiilor exterioare, reparații minore și întreținerea clădirilor, vehiculelor sau utilajelor. Cei implicați în curățenia și întreținerea în exterior dedică acestor activități, în medie, 1,6 ore pe zi.

Diferența de implicare în treburile casnice se accentuează la vârsta de 25–54 de ani. În această categorie, rata de participare este de 93,5% pentru femei și de 75,9% pentru bărbați. Spre comparație, în rândul tuturor bărbaților de 15 ani și peste, indicatorul este de 80%.

Și îngrijirea copiilor revine mai frecvent femeilor. În cuplurile cu copii sub 18 ani, 47,1% dintre femei participă la aceste activități, față de 33,1% dintre bărbați. În gospodăriile formate din părinți singuri cu cel puțin un copil minor, rata este de 40,9% în cazul femeilor și de 21,2% în cazul bărbaților.

Responsabilitățile continuă și atunci când oamenii fac alte lucruri. Aproximativ 27,1% dintre femei desfășoară treburi casnice în paralel cu alte activități, față de 14,4% dintre bărbați. În cazul îngrijirii membrilor familiei ca activitate secundară, proporțiile sunt de 13,7% și, respectiv, 6,2%. Persoanele implicate dedică îngrijirii desfășurate în paralel cu alte ocupații, în medie, 4,5 ore zilnic, timp care se suprapune cu activitățile principale.

Cele mai multe ore pentru munca în gospodărie și îngrijire le alocă persoanele de 25–34 de ani: în medie, cinci ore pe zi în rândul celor implicate. Urmează persoanele de 35–44 de ani, cu 4,6 ore. În cazul femeilor de 25–44 de ani, aceste responsabilități ocupă 21,9% din întreaga zi, echivalentul a peste cinci ore, aici fiind înregistrată și cea mai pronunțată diferență față de bărbați.

Nici zilele de odihnă nu aduc o reducere a timpului dedicat gospodăriei. Persoanele care desfășoară muncă casnică neplătită îi alocă, în medie, 4,1 ore în zilele de odihnă, comparativ cu 3,8 ore în zilele lucrătoare.

La nivel național, munca în gospodărie și îngrijirea neplătită ocupă 15,7% din timpul zilnic al populației, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în 2012. Pentru femei, ponderea ajunge la 19,1% din zi, comparativ cu 11,7% pentru bărbați.