Rusia ar putea să rămână cât de curând fără medicamente din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident

04 Apr. 2022, 20:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2022, 20:10 // Actual //  bani.md

Încă de câteva zile se vorbește despre o criză a medicamentelor în Rusia. Pe rețelele de socializare au fost postate mai multe mesaje prin care oamenii erau avertizați că în următoarea perioadă multe medicamente ar putea să dispară. Aceștia erau îndemnați să se aprovizioneze cu medicamente vitale înainte ca proviziile să fie afectate de sancțiunile impuse după invaziei Ucrainei.

Apoi, unele medicamente au devenit mai greu de găsit la farmaciile din Moscova și din alte orașe. „Nici o singură farmacie din oraș nu o are acum”, a declarat un locuitor din Kazan pentru Associated Press la sfârșitul lunii martie despre un diluant de sânge de care tatăl ei are nevoie.

Lipsa de medicamente din piața rusă

Experții și autoritățile sanitare din Rusia spun că penuria de medicamente este temporară – din cauza achizițiilor și a dificultăților logistice pentru furnizori din cauza sancțiunilor -, dar unii rămân îngrijorați că medicamentele de calitate vor continua să dispară de pe piață. „Cel mai probabil vor fi lipsuri. Cât de catastrofal va fi, nu știu”, a spus dr. AlexeyErlikh, șeful unității de terapie intensivă cardiacă din Spitalul nr. 29 din Moscova și profesor la Universitatea de Medicină Pirogov din Moscova.

Rapoartele potrivit cărora rușii nu au putut găsi anumite medicamente în farmacii au început să apară la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar sancțiunile ample au lăsat Rusia din ce în ce mai izolată de restul lumii. În ciuda asigurărilor din partea autorităților că tezaurizarea de provizii a fost de vină pentru golirea rapidă a rafurilor, rapoartele despre lipsuri au persistat pe tot parcursul lunii martie.

Ministrul rus al Sănătății, Mihail Murașko, a dat în repetate rânduri asigurări că disponibilitatea medicamentelor nu este o problemă în țară și a pus orice penurie pe seama achizițiilor. El a spus că cererea pentru anumite medicamente a crescut de zece ori în ultimele săptămâni și i-a îndemnat pe ruși să nu depoziteze medicamentele.

Contracararea sancțiunilor

Cu toate acestea, organul de supraveghere al sănătății din Rusia, Roszdravnadzor, a declarat că „situația de pe piața medicamentelor revine treptat la normal, cumpărarea de produse farmaceutice în panică fiind în scădere”.Erlikh, cardiologul, a subliniat problemele deja existente cu medicamentele de calitate în Rusia, care, potrivit unor estimări, importă până la 40% din medicamentele sale.

După ce autoritățile au lansat o politică de substituție a importurilor pentru a contracara sancțiunile legate de anexarea Crimeei în 2014 și pentru a-și promova propriile medicamente față de cele produse în străinătate, penuria anumitor medicamente importate a devenit o problemă. Politica a subliniat o gamă largă de preferințe pentru afacerile rusești și, în cele din urmă, a făcut-o neprofitabilă pentru companiile farmaceutice străine să furnizeze Rusiei unele dintre medicamentele lor scumpe și de înaltă calitate.

De asemenea, guvernul a continuat să adauge mai multe medicamente pe lista „medicamentelor vitale” — un registru de peste 800 de medicamente esențiale, pentru care autoritățile au stabilit prețuri obligatorii – și relativ scăzute. Companiile pot solicita modificarea prețului stabilit o dată pe an, dar procesul este lung, puternic birocratic și nu duce la un rezultat garantat, potrivit Euronews.

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.