Rusia ar putea să rămână cât de curând fără medicamente din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident

Încă de câteva zile se vorbește despre o criză a medicamentelor în Rusia. Pe rețelele de socializare au fost postate mai multe mesaje prin care oamenii erau avertizați că în următoarea perioadă multe medicamente ar putea să dispară. Aceștia erau îndemnați să se aprovizioneze cu medicamente vitale înainte ca proviziile să fie afectate de sancțiunile impuse după invaziei Ucrainei.

Apoi, unele medicamente au devenit mai greu de găsit la farmaciile din Moscova și din alte orașe. „Nici o singură farmacie din oraș nu o are acum”, a declarat un locuitor din Kazan pentru Associated Press la sfârșitul lunii martie despre un diluant de sânge de care tatăl ei are nevoie.

Lipsa de medicamente din piața rusă

Experții și autoritățile sanitare din Rusia spun că penuria de medicamente este temporară – din cauza achizițiilor și a dificultăților logistice pentru furnizori din cauza sancțiunilor -, dar unii rămân îngrijorați că medicamentele de calitate vor continua să dispară de pe piață. „Cel mai probabil vor fi lipsuri. Cât de catastrofal va fi, nu știu”, a spus dr. AlexeyErlikh, șeful unității de terapie intensivă cardiacă din Spitalul nr. 29 din Moscova și profesor la Universitatea de Medicină Pirogov din Moscova.

Rapoartele potrivit cărora rușii nu au putut găsi anumite medicamente în farmacii au început să apară la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar sancțiunile ample au lăsat Rusia din ce în ce mai izolată de restul lumii. În ciuda asigurărilor din partea autorităților că tezaurizarea de provizii a fost de vină pentru golirea rapidă a rafurilor, rapoartele despre lipsuri au persistat pe tot parcursul lunii martie.

Ministrul rus al Sănătății, Mihail Murașko, a dat în repetate rânduri asigurări că disponibilitatea medicamentelor nu este o problemă în țară și a pus orice penurie pe seama achizițiilor. El a spus că cererea pentru anumite medicamente a crescut de zece ori în ultimele săptămâni și i-a îndemnat pe ruși să nu depoziteze medicamentele.

Contracararea sancțiunilor

Cu toate acestea, organul de supraveghere al sănătății din Rusia, Roszdravnadzor, a declarat că „situația de pe piața medicamentelor revine treptat la normal, cumpărarea de produse farmaceutice în panică fiind în scădere”.Erlikh, cardiologul, a subliniat problemele deja existente cu medicamentele de calitate în Rusia, care, potrivit unor estimări, importă până la 40% din medicamentele sale.

După ce autoritățile au lansat o politică de substituție a importurilor pentru a contracara sancțiunile legate de anexarea Crimeei în 2014 și pentru a-și promova propriile medicamente față de cele produse în străinătate, penuria anumitor medicamente importate a devenit o problemă. Politica a subliniat o gamă largă de preferințe pentru afacerile rusești și, în cele din urmă, a făcut-o neprofitabilă pentru companiile farmaceutice străine să furnizeze Rusiei unele dintre medicamentele lor scumpe și de înaltă calitate.

De asemenea, guvernul a continuat să adauge mai multe medicamente pe lista „medicamentelor vitale” — un registru de peste 800 de medicamente esențiale, pentru care autoritățile au stabilit prețuri obligatorii – și relativ scăzute. Companiile pot solicita modificarea prețului stabilit o dată pe an, dar procesul este lung, puternic birocratic și nu duce la un rezultat garantat, potrivit Euronews.

#sanctiuni #medicamente #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.