Rusia ar putea să rămână cât de curând fără medicamente din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident

Încă de câteva zile se vorbește despre o criză a medicamentelor în Rusia. Pe rețelele de socializare au fost postate mai multe mesaje prin care oamenii erau avertizați că în următoarea perioadă multe medicamente ar putea să dispară. Aceștia erau îndemnați să se aprovizioneze cu medicamente vitale înainte ca proviziile să fie afectate de sancțiunile impuse după invaziei Ucrainei.

Apoi, unele medicamente au devenit mai greu de găsit la farmaciile din Moscova și din alte orașe. „Nici o singură farmacie din oraș nu o are acum”, a declarat un locuitor din Kazan pentru Associated Press la sfârșitul lunii martie despre un diluant de sânge de care tatăl ei are nevoie.

Lipsa de medicamente din piața rusă

Experții și autoritățile sanitare din Rusia spun că penuria de medicamente este temporară – din cauza achizițiilor și a dificultăților logistice pentru furnizori din cauza sancțiunilor -, dar unii rămân îngrijorați că medicamentele de calitate vor continua să dispară de pe piață. „Cel mai probabil vor fi lipsuri. Cât de catastrofal va fi, nu știu”, a spus dr. AlexeyErlikh, șeful unității de terapie intensivă cardiacă din Spitalul nr. 29 din Moscova și profesor la Universitatea de Medicină Pirogov din Moscova.

Rapoartele potrivit cărora rușii nu au putut găsi anumite medicamente în farmacii au început să apară la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar sancțiunile ample au lăsat Rusia din ce în ce mai izolată de restul lumii. În ciuda asigurărilor din partea autorităților că tezaurizarea de provizii a fost de vină pentru golirea rapidă a rafurilor, rapoartele despre lipsuri au persistat pe tot parcursul lunii martie.

Ministrul rus al Sănătății, Mihail Murașko, a dat în repetate rânduri asigurări că disponibilitatea medicamentelor nu este o problemă în țară și a pus orice penurie pe seama achizițiilor. El a spus că cererea pentru anumite medicamente a crescut de zece ori în ultimele săptămâni și i-a îndemnat pe ruși să nu depoziteze medicamentele.

Contracararea sancțiunilor

Cu toate acestea, organul de supraveghere al sănătății din Rusia, Roszdravnadzor, a declarat că „situația de pe piața medicamentelor revine treptat la normal, cumpărarea de produse farmaceutice în panică fiind în scădere”.Erlikh, cardiologul, a subliniat problemele deja existente cu medicamentele de calitate în Rusia, care, potrivit unor estimări, importă până la 40% din medicamentele sale.

După ce autoritățile au lansat o politică de substituție a importurilor pentru a contracara sancțiunile legate de anexarea Crimeei în 2014 și pentru a-și promova propriile medicamente față de cele produse în străinătate, penuria anumitor medicamente importate a devenit o problemă. Politica a subliniat o gamă largă de preferințe pentru afacerile rusești și, în cele din urmă, a făcut-o neprofitabilă pentru companiile farmaceutice străine să furnizeze Rusiei unele dintre medicamentele lor scumpe și de înaltă calitate.

De asemenea, guvernul a continuat să adauge mai multe medicamente pe lista „medicamentelor vitale” — un registru de peste 800 de medicamente esențiale, pentru care autoritățile au stabilit prețuri obligatorii – și relativ scăzute. Companiile pot solicita modificarea prețului stabilit o dată pe an, dar procesul este lung, puternic birocratic și nu duce la un rezultat garantat, potrivit Euronews.

#sanctiuni #medicamente #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.