Rusia bruiază și falsifică traseele de zbor. Avioanele, nevoite să vireze pentru a evita obstacole-fantomă

Rusia bruiază și falsifică traseele de zbor. Peste 2.300 de zboruri Ryanair au raportat incidente de interferență GPS, potrivit unui raport, precum și aproape 1.400 la Wizz Air, 82 la British Airways și patru la easyJet. Datele false au forțat avioanele să vireze și să coboare pentru a evita obstacole-fantomă care nu erau cu adevărat acolo. Surse din industrie avertizează că este extrem de periculos.

Rusia bruiază și falsifică traseele de zbor ale avioanelor

Aproximativ 46.000 de aeronave în total au înregistrat probleme cu GPS-ul peste Marea Baltică în aceeași perioadă de timp, arată The Sun, pe baza analizei jurnalelor de zbor de pe site-ul GPSJAM.org. Cele mai multe dintre problemele GPS raportate pe site au venit din Europa de Est, la granița cu Rusia.

Interferența forțelor lui Vladimir Putin include bruiaj și falsificarea traseului. Bruiajul ascunde semnalele autentice de la sateliți, inclusiv GPS și sistemul Galileo al Europei.

O hartă care arată zborurile în care se suspectează că a avut loc bruiaj rusesc

Informațiile de la ruși sunt false. Este extrem de periculos

În ianuarie, organismul european de supraveghere a siguranței aeriene a calificat bruiajul și spoofing-ul drept „atacuri”, dar nu a precizat cine se află în spatele acestora.

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației a organizat un summit cu organismul global care reprezintă companiile aeriene pentru a contracara această amenințare.

Luc Tytgat, șeful EASA, a declarat: „Am observat o creștere bruscă a atacurilor asupra acestor sisteme, ceea ce reprezintă un risc pentru siguranță”.

Dar The Sun și-a unit forțele cu cercetătorii de la GPSJAM.org pentru a analiza jurnalele de zbor publice. Avioanele trimit transmisiuni de supraveghere automată dependentă pentru a le permite celor din apropiere și controlorilor să știe unde se află. Aceste semnale includ o estimare a modului în care funcționează sistemul de navigație prin satelit. O performanță slabă indică bruiajul sau falsificarea.

Hotspoturi de bruiaj

GPSJAM recunoaște că semnalele nu dovedesc în mod concludent bruiajul. Dar a declarat: „Zonele în care un procent semnificativ de aeronave raportează o precizie scăzută a navigației par să se coreleze bine cu zonele în care se știe și se suspectează că există bruiaj”.

Jurnalele arată puncte fierbinți de bruiaj în Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mediteranei.

„Ne-am concentrat asupra Mării Baltice, unde 46 000 de aeronave au raportat probleme de navigație prin satelit între august și sfârșitul lunii martie. Singurul transportator britanic important care nu a fost afectat a fost Virgin Atlantic, deoarece aeronavele sale nu zboară prin această regiune. Cercetările noastre au arătat că numărul atacurilor rusești suspecte a crescut de la mai puțin de 50 pe săptămână anul trecut la peste 350 pe săptămână luna trecută”.

Rusia folosește de mult timp bruiajul GPS ca instrument de hărțuire

Expertul în război Dr. Jack Watling, de la think tank-ul RUSI, a declarat:

„Rușii folosesc de mult timp bruiajul GPS ca instrument de hărțuire, proiectându-l peste granițele NATO. Oriunde există o garnizoană rusă mare, vedeți refuzul GPS și există una în Kaliningrad. Ei doar au chestia asta pornită pentru că există ordine permanente”.

Oficialii din domeniul apărării au acuzat, de asemenea, Rusia că a bruiat semnalele GPS deasupra RAF Akrotiri, în Cipru.

Spoofingul și bruiajul se desfășoară în Ucraina, unde Kievul și Moscova încearcă să împiedice precizia rachetelor și a dronelor.

Ce spun companiile aeriene

Ryanair a declarat: „Dacă vreun sistem de localizare, cum ar fi GPS, nu funcționează, atunci echipajul trece la sisteme alternative”.

Easyjet a spus că are proceduri pentru a atenua problemele legate de GPS. TUI nu zboară în Marea Baltică și a declarat că cele șapte aeronave afectate au fost probabil zboruri de poziționare fără pasageri. BA și Jet2 au refuzat să comenteze.

Glenn Bradley, de la Autoritatea Aviației Civile din Marea Britanie, a insistat că zborul cu avionul rămâne una dintre cele mai sigure forme de călătorie.

El a spus: „Există mai multe protocoale de siguranță pentru a proteja sistemele de navigație de pe aeronavele comerciale. Bruiajul GPS nu are un impact direct asupra navigației unei aeronave și, deși este o problemă cunoscută, acest lucru nu înseamnă că o aeronavă a fost bruiată în mod deliberat. În timp ce operatorii au pus în aplicare măsuri de atenuare pentru a asigura continuarea operațiunilor în condiții de siguranță, noi colaborăm îndeaproape cu alte autorități de reglementare în domeniul aviației, cu companiile aeriene și cu producătorii de aeronave pentru a limita și a atenua orice riscuri reprezentate de bruiaj și monitorizăm în permanență incidentele din întreaga lume”, scrie thesun.co.uk

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bruiaj #avioane #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.