Rusia continuă să amenințe Moldova. Ministerul de Externe de la Moscova: „Va fi o reacţie la pașii neprietenoşi”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, celebra Maria Zaharova, a lansat joi, o serie de acuzații la adresa Republicii Moldova.

Rusia consideră că Republica Moldova nu are dreptul de a susține sancțiunile dispune de țările componente ale Republicii Moldova, la adresa ei.

Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova a spus că Federația Rusă va fi obligată să ia măsuri împotriva Republicii Moldova, în cazul în care regimul de la Chișinău se va alătura țărilor care susțin sancțiunile.

”Dacă autorităţile de la Chișinău se vor alătura acestor restricții, vom fi nevoiți să luăm contramăsuri adecvate împotriva părții moldovene. Nu va fi opţiunea noastră, va fi o reacţie la pașii neprietenoşi”, a spus Zaharova.

Moldova respinge orice acuzații

De partea cealaltă, ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu a precizat că țara pe care o reprezintă are în vedere să aplice dispozițiile legale în cazul a 25 de cetățeni ruși, despre care nu s-au făcut mai multe afirmații.

”Este vorba predominant de interdicții de călătorie, înghețarea conturilor bancare sau a bunurilor acestor persoane fizice care sunt implicate într-o măsură sau alta în agresiunea contra Ucrainei”, a comentat ministrul Externe de la Chișinău, Nicu Popescu.

Într-un interviu, demnitarul moldovean a mai spus că decizia în cazul celor 25 de ceățeni, jumătate dintre ei fiind ruși, a fost luată, ea urmând doar a fi pusă în aplicare, în prezent fiind luate toate măsurile legale cu respectarea legilor Republicii Moldova.

Moldova va susține sancțiunile la adresa Rusiei

Nu este clar în ce mod se va putea ralia Republica Moldova la decizia de a sancționa Rusia.

Ceea ce se vede în public este o reacția ”nervoasă” venită de la Moscova prin intermediul Mariei Zaharova.

Cu toate astea, Nicu Popescu a mai precizat că Uniunea Europeană a cerut Moldovei să aplicei Rusiei un pachet de sancțiuni individuale, în principal, în cazul unor persoane care încalcă drepturile omului.

”Calendarul alinierii la sancțiuni nu depinde doar de noi. În fond, UE în anumite momente din an, invită țările să se alinieze la noi regimuri de sancțiuni, și Republica Moldova s-a aliniat la acest regim”, a explicat Popescu, adăugând că „ulterior ne vom alinia și alte regimuri de sancțiuni”, a mai spus Nicu Popescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amenintari #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.