Rusia deține un număr aproape record de rachete Kalibr în Marea Neagră. „Există riscul unor noi atacuri cu rachete”

Autoritățile ucrainene au raportat că Rusia a desfășurat port-rachete cu un număr aproape record de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră.

Potrivit autorităţilor ucrainene, 17 nave de război rusești, inclusiv șase port-rachete de croazieră Kalibr, erau în serviciu de luptă în Marea Neagră luni, 16 ianuarie. Mai exact, potrivit surselor ucrainene, Rusia menţine în Marea Neagră un număr aproape record de rachete de tip Kalibr, autorităţile ucrainene raportând, marţi, că au depistat șase transportatoare cu o salvă totală de până la 44 de rachete.

Şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat în acest sens că există riscul unor noi atacuri cu rachete din partea invadatorilor ruşi.

Șase transportatoare de rachete rusești gata de luptă în Marea Neagră

Declarația a fost făcută de Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei: „În Marea Neagră, șaptesprezece nave de război inamice rămân în serviciu de luptă, inclusiv șase port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de aproximativ 30 de rachete”, se arată în raport.

De asemenea, şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare a declarat: „Un submarin a vizitat baza în timpul zilei, iar acest lucru poate indica foarte bine o redistribuire a armatei ruse. Aceasta înseamnă că astăzi vedem flota completă a tuturor celor șase port-rachete, care sunt în prezent în serviciu de luptă, până la 44 de rachete.

Amenințarea cu lovituri cu rachete rămâne relevantă”, a declarat şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk. Tot ea a mai precizat că cel mai mare număr de rachete din Marea Neagră înregistrat în timpul războiului la scară largă a fost de 48.

Cum au distribuit ruşii navele de război

Potrivit Ukrinform, în Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, ținând două nave de război în serviciu de luptă. Iar în Marea Mediterană, există nouă nave de război rusești, inclusiv cinci port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de 72 de rachete.

În ultima zi, în interesul Federației Ruse, trecerea prin Canalul Kerci-Yenikale a fost efectuată astfel: 40 de nave au navigat în Marea Azov, inclusiv cinci nave din strâmtoarea Bosfor; 23 de nave au navigat în Marea Neagră, iar șase dintre ele au mers spre strâmtoarea Bosfor.

Potrivit Forțelor Navale Ucrainene, Rusia continuă să încalce Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS 1974), dezactivând sistemele de identificare automată (AIS) pe navele civile din Marea Azov, relatează menafn.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.