Rusia deține un număr aproape record de rachete Kalibr în Marea Neagră. „Există riscul unor noi atacuri cu rachete”

Autoritățile ucrainene au raportat că Rusia a desfășurat port-rachete cu un număr aproape record de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră.

Potrivit autorităţilor ucrainene, 17 nave de război rusești, inclusiv șase port-rachete de croazieră Kalibr, erau în serviciu de luptă în Marea Neagră luni, 16 ianuarie. Mai exact, potrivit surselor ucrainene, Rusia menţine în Marea Neagră un număr aproape record de rachete de tip Kalibr, autorităţile ucrainene raportând, marţi, că au depistat șase transportatoare cu o salvă totală de până la 44 de rachete.

Şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat în acest sens că există riscul unor noi atacuri cu rachete din partea invadatorilor ruşi.

Șase transportatoare de rachete rusești gata de luptă în Marea Neagră

Declarația a fost făcută de Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei: „În Marea Neagră, șaptesprezece nave de război inamice rămân în serviciu de luptă, inclusiv șase port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de aproximativ 30 de rachete”, se arată în raport.

De asemenea, şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare a declarat: „Un submarin a vizitat baza în timpul zilei, iar acest lucru poate indica foarte bine o redistribuire a armatei ruse. Aceasta înseamnă că astăzi vedem flota completă a tuturor celor șase port-rachete, care sunt în prezent în serviciu de luptă, până la 44 de rachete.

Amenințarea cu lovituri cu rachete rămâne relevantă”, a declarat şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk. Tot ea a mai precizat că cel mai mare număr de rachete din Marea Neagră înregistrat în timpul războiului la scară largă a fost de 48.

Cum au distribuit ruşii navele de război

Potrivit Ukrinform, în Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, ținând două nave de război în serviciu de luptă. Iar în Marea Mediterană, există nouă nave de război rusești, inclusiv cinci port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de 72 de rachete.

În ultima zi, în interesul Federației Ruse, trecerea prin Canalul Kerci-Yenikale a fost efectuată astfel: 40 de nave au navigat în Marea Azov, inclusiv cinci nave din strâmtoarea Bosfor; 23 de nave au navigat în Marea Neagră, iar șase dintre ele au mers spre strâmtoarea Bosfor.

Potrivit Forțelor Navale Ucrainene, Rusia continuă să încalce Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS 1974), dezactivând sistemele de identificare automată (AIS) pe navele civile din Marea Azov, relatează menafn.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.