Rusia deține un număr aproape record de rachete Kalibr în Marea Neagră. „Există riscul unor noi atacuri cu rachete”

Autoritățile ucrainene au raportat că Rusia a desfășurat port-rachete cu un număr aproape record de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră.

Potrivit autorităţilor ucrainene, 17 nave de război rusești, inclusiv șase port-rachete de croazieră Kalibr, erau în serviciu de luptă în Marea Neagră luni, 16 ianuarie. Mai exact, potrivit surselor ucrainene, Rusia menţine în Marea Neagră un număr aproape record de rachete de tip Kalibr, autorităţile ucrainene raportând, marţi, că au depistat șase transportatoare cu o salvă totală de până la 44 de rachete.

Şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat în acest sens că există riscul unor noi atacuri cu rachete din partea invadatorilor ruşi.

Șase transportatoare de rachete rusești gata de luptă în Marea Neagră

Declarația a fost făcută de Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei: „În Marea Neagră, șaptesprezece nave de război inamice rămân în serviciu de luptă, inclusiv șase port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de aproximativ 30 de rachete”, se arată în raport.

De asemenea, şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare a declarat: „Un submarin a vizitat baza în timpul zilei, iar acest lucru poate indica foarte bine o redistribuire a armatei ruse. Aceasta înseamnă că astăzi vedem flota completă a tuturor celor șase port-rachete, care sunt în prezent în serviciu de luptă, până la 44 de rachete.

Amenințarea cu lovituri cu rachete rămâne relevantă”, a declarat şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk. Tot ea a mai precizat că cel mai mare număr de rachete din Marea Neagră înregistrat în timpul războiului la scară largă a fost de 48.

Cum au distribuit ruşii navele de război

Potrivit Ukrinform, în Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, ținând două nave de război în serviciu de luptă. Iar în Marea Mediterană, există nouă nave de război rusești, inclusiv cinci port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de 72 de rachete.

În ultima zi, în interesul Federației Ruse, trecerea prin Canalul Kerci-Yenikale a fost efectuată astfel: 40 de nave au navigat în Marea Azov, inclusiv cinci nave din strâmtoarea Bosfor; 23 de nave au navigat în Marea Neagră, iar șase dintre ele au mers spre strâmtoarea Bosfor.

Potrivit Forțelor Navale Ucrainene, Rusia continuă să încalce Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS 1974), dezactivând sistemele de identificare automată (AIS) pe navele civile din Marea Azov, relatează menafn.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.