Rusia deține un număr aproape record de rachete Kalibr în Marea Neagră. „Există riscul unor noi atacuri cu rachete”

Autoritățile ucrainene au raportat că Rusia a desfășurat port-rachete cu un număr aproape record de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră.

Potrivit autorităţilor ucrainene, 17 nave de război rusești, inclusiv șase port-rachete de croazieră Kalibr, erau în serviciu de luptă în Marea Neagră luni, 16 ianuarie. Mai exact, potrivit surselor ucrainene, Rusia menţine în Marea Neagră un număr aproape record de rachete de tip Kalibr, autorităţile ucrainene raportând, marţi, că au depistat șase transportatoare cu o salvă totală de până la 44 de rachete.

Şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat în acest sens că există riscul unor noi atacuri cu rachete din partea invadatorilor ruşi.

Șase transportatoare de rachete rusești gata de luptă în Marea Neagră

Declarația a fost făcută de Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei: „În Marea Neagră, șaptesprezece nave de război inamice rămân în serviciu de luptă, inclusiv șase port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de aproximativ 30 de rachete”, se arată în raport.

De asemenea, şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare a declarat: „Un submarin a vizitat baza în timpul zilei, iar acest lucru poate indica foarte bine o redistribuire a armatei ruse. Aceasta înseamnă că astăzi vedem flota completă a tuturor celor șase port-rachete, care sunt în prezent în serviciu de luptă, până la 44 de rachete.

Amenințarea cu lovituri cu rachete rămâne relevantă”, a declarat şefa Centrului de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk. Tot ea a mai precizat că cel mai mare număr de rachete din Marea Neagră înregistrat în timpul războiului la scară largă a fost de 48.

Cum au distribuit ruşii navele de război

Potrivit Ukrinform, în Marea Azov, inamicul continuă să controleze comunicațiile maritime, ținând două nave de război în serviciu de luptă. Iar în Marea Mediterană, există nouă nave de război rusești, inclusiv cinci port-rachete de tip Kalibr, cu o salvă totală de 72 de rachete.

În ultima zi, în interesul Federației Ruse, trecerea prin Canalul Kerci-Yenikale a fost efectuată astfel: 40 de nave au navigat în Marea Azov, inclusiv cinci nave din strâmtoarea Bosfor; 23 de nave au navigat în Marea Neagră, iar șase dintre ele au mers spre strâmtoarea Bosfor.

Potrivit Forțelor Navale Ucrainene, Rusia continuă să încalce Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS 1974), dezactivând sistemele de identificare automată (AIS) pe navele civile din Marea Azov, relatează menafn.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.