Vânzările Renault au scăzut pentru al patrulea an consecutiv

17 Ian. 2023, 16:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Ian. 2023, 16:51 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Vânzările brandului Renault au scăzut în 2022 pentru al patrulea an consecutiv, la 1.466.729 de unităţi, excluzând Rusia, un declin de 9,4% faţă de anul precedent, transmite Reuters.

În 2022, brandul Renault, responsabil pentru două treimi din vânzările grupului, a fost al treilea brand european pe segmentul vehiculelor electrice, cu vânzări de 228.000 unităţi, un avans de 12% faţă de 2021.

Renault se bazează pe vehiculele electrice şi cele cu marjă mai ridicată de profit pentru a stimula creşterea. Cota sa globală de piaţă s-a diminuat la 4% în 2022, de la 4,5% în 2021.

Din cele 1.466.729 de vehicule vândute anul trecut de brandul Renault, 832.605 unităţi au fost livrate în Europa şi 634.124 în afara continentului. 43% din vânzările în afara Europei se datorează performanţei puternice din America Latină (8%), Turcia (23%) şi Maroc (11%), scrie Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe piaţa europeană de vehicule utilitare, Renault a ajuns pe locul doi, cu o cotă de piaţă stabilă de 14,4%. În 2022, Renault şi-a completat gama vehiculelor utilitare cu Noul Kangoo EV şi Noul Master EV pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor şi în conformitate cu ambiţiile sale de electrificare.

De asemenea, Renault ocupă primul loc în segmentul furgonetelor mici şi locul 2 în segmentul van-urilor medii/mari.

În afara Europei, Renault a crescut pe pieţele sale cheie. Volumele vânzărilor însumează 634,124 de unităţi, fiind stabile faţă de 2021. Ponderea vânzărilor în afara Europei a ajuns la 43,2% din vânzările totale ale mărcii.

28 Aug. 2026, 13:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 13:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.