Rusia găsește o nouă destinație pentru gazele menite Nord Stream 2

Rusia va aproviziona regiunile din nord-vestul țării cu gazul destinat gazoductului Nord Stream 2, care ar fi trebuit să transporte combustibilul rusesc direct în Germania printr-o conductă amplasată pe fundul Mării Baltice şi a cărui punere în funcţiune a fost blocată de Germania încă înainte de campania militară rusă în Ucraina, a declarat Gazprom, citat de presa spaniolă.

„Deoarece gazoductul offshore Nord Stream 2 nu este utilizat în prezent (…) Gazprom a decis să utilizeze capacitățile suplimentare terestre de transport de gaze ale proiectului pentru dezvoltarea aprovizionării cu gaz în regiunile de nord-vest ale Rusiei”, a declarat compania într-un comunicat pe Telegram, citează rador.

Aceasta a subliniat că, dacă Germania ar decide la un moment dat să deblocheze pornirea gazoductului, „poate fi pus în funcțiune doar o conductă cu o sarcină de 100%”.

Ceea ce înseamnă că 50% din capacitatea totală a Nord Stream 2 s-ar pierde, aceasta fiind calculată la 55.000 de milioane de metri cubi de gaz pe an. Gazprom a avertizat în continuare că punerea în funcțiune a celei de-a doua conducte nu poate începe până în 2028.

Rusia a finalizat prima conductă a gazoductului în octombrie 2021 și, în paralel, a continuat procesul de primire a autorizației de pornire a infrastructurii.

Însă, autoritatea germană de reglementare a energiei a oprit procesul de certificare a conductei în noiembrie și a cerut Nord Stream 2 AG, cu sediul în Elveția, să creeze o filială în conformitate cu legislația germană pentru a gestiona secțiunea germană a conductei, lucru pe care l-a făcut în cele din urmă în ianuarie 2022, odată cu crearea Gas for Europe, cu sediul în orașul Scherin (nord).

Totuşi, pe 22 februarie, cu două zile înainte ca președintele rus Vladimir Putin să anunțe o „operațiune militară specială” în Ucraina, proiectul de 11 miliarde de dolari a fost suspendat de cancelarul german Olaf Scholz.

Recunoașterea de către Rusia a independenței autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk, în Donbasul ucrainean, a făcut ca intrarea în exploatare a gazoductului să fie nesustenabilă. În cele din urmă, la 1 martie, Nord Stream AG a declarat faliment.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.