Rusia încă se luptă cu deprecierea monedei: Banca centrală a dictat o nouă majorare a dobânzilor

Banca centrală rusă majorează iar dobânzile după ce anterior nu a reuşit să prevină deprecierea rublei, scrie Bloomberg.

Decidenţii de politică monetară au ridicat dobânda la 13% de la 12% în urma întâlnirii de vineri. Decizia a fost considerată o surpriză pentru majoritatea economiştilor care se aşteptau la o pauză.

Banca centrală a declarat că „va lua în considerare necesitatea unor majorări suplimentare ale ratelor la viitoarele întâlniri”, potrivit comunicatului.

„S-au cristalizat riscuri proinflaţioniste semnificative, şi anume creşterea cererii interne depăşind capacitatea de expansiune a producţiei şi deprecierea rublei în lunile de vară”. „Prin urmare, este necesară înăsprirea suplimentară a condiţiilor monetare pentru a limita deviaţia ascendentă a inflaţiei de la ţintă şi a reveni la 4% în 2024”.

O nouă creştere a dobânzilor va fi costisitoare pentru economia care încă îşi revine după impunerea sancţiunilor occidentale, fiind alimentată preponderent de cheltuielile bugetare şi cele militare.

Creşterea din august a triplat deja şansele de recesiune în următoarele şase luni la aproximativ 20%, potrivit Bloomberg Economics.

„Având în vedere hotărârea Băncii Rusiei de a nu înăspri controalele de capital, singurul mod în care poate oferi sprijin rublei este prin majorări ale ratelor”, a declarat Tatiana Orlova de la Oxford Economics, care a prezis creşterea cu 100 de puncte de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani