Rusia intenționează să-și rotunjească bugetul prin majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor

Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar.

Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025.

Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune.
Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025.
Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari).
Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov.

Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

#taxe #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.