Rusia intenționează să-și rotunjească bugetul prin majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor

Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar.

Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025.

Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune.
Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025.
Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari).
Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov.

Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

#taxe #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.