Rusia joacă dur! Pactul pentru gaze, în aer. Ceban: Trebuie să vedem cum achităm datoria, inclusiv cu active

Termenul de prezentare a auditului datoriei de 709 mil. USD nu va fi respectat, în condițiile în care guvernul nu a reușit să selecteze o companie. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la R Live TV, că „important e să fie găsită o soluție cum poate fi reglementată creanța”.

Ar fi bine ca perioada de executare a auditului să fie prelungită până la un an. Or, în această perioadă vom putea clarifica și ajunge la un numitor comun de reeșalonare a creanței și să vedem care sunt sursele cum poate fi acoperită. Inclusiv cu active pe care le avem la balanță. E important un acordul de reglementare a datoriei, nu auditul”, a explicat Ceban.

Președintele Moldovagaz a spus că există riscul deconectării gazului la 1 mai și a spus că auditul ar putea să nu fie recunoscut.

Există platforma Consiliului de Observatori, a Guvernului unde trebuie să se găsească o soluție cu privire la acest audit”, a punctat Ceban.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare contractul de livrare a gazelor pe o perioadă de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale. Documentul prevede efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #audit #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat în legătură cu intenția procurorului general interimar, Ion Munteanu, de a candida pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în contextul informațiilor apărute în presă despre o posibilă implicare a acestuia în acoperirea rețelelor criminale implicate în furtul miliardului.

Întrebat despre veridicitatea acestor acuzații și despre oportunitatea candidaturii lui Munteanu, Grosu a declarat:
„Nu știu de nicio presă. Au apărut, iarăși, fantasmagorii de-astea. Atât timp cât nu este probat, nu pot comenta astfel de informații”.

Grosu a precizat că, atâta timp cât legislația permite și criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, Munteanu are dreptul legal să participe la concurs:

„Este dreptul oricărui candidat, fie că este procuror, avocat sau cadru universitar, dacă are studii juridice și experiență în domeniu. Să treacă toate verificările și examenele. În rest, zvonuri nu comentez”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.
Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.