Rusia mai dă o lovitură pe plan economic: Afaceri uriașe cu firme mari din lume, într-un domeniu vital pentru Moscova

Un decret semnat de Vladimir Putin la începutul lunii iulie 2022, prevedea că o companie de stat din Rusia nou înființată va prelua drepturile și obligațiile firmei Sakhalin Energy Investment Co, o societate mixtă care gestiona proiectul de petrol și gaze. Acum, Tokyo Gas, cel mai mare furnizor de gaze din Japonia a semnat un acord pe termen lung de cumpărare de GNL (gaze naturale lichefiate) cu noul operator rus al proiectului Sakhalin-2.

Săptămâna trecută, cea mai mare firmă de producere a energie din Japonia, JERA, a anunțat că a semnat și ea un alt acord pe termen lung cu GNL cu Rusia, pentru a-și menține aprovizionarea din proiectul Sakhalin-2, potrivit Oil Price.

Foarte multe companii din Occident au anunțat în ultimele luni că au abandonat proiectele comune cu Rusia, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022.

Unele companii au reușit să renunțe la participarea lor, precum Norway Equinor, care a ieșit din proiectele comune cu Rusia, ”în conformitate cu legislația națională și a UE privind sancțiunile împotriva Rusiei”.

La proiectul de gaze și petrol Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat al Rusiei, Shell, Mitsui și Mitsubishi, ultimele două din Japonia erau acționari minoritari. Shell din Marea Britanie a anunțat că va părăsi proiectul comun cu Rusia, căutând cumpărători pentru participația sa la Sakhalin-2.

În prezent, Japonia achziționează aproximativ 9% din totalul de GNL din Rusia, iar majoritatea cantității provine din proiectul Sakhalin-2.

Proiectul Sakhalin-2, era un joint-venture între Gazprom din Rusia, care deținea 50%, Shell (27,5%), Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (12,5%). El a fost dezvoltat în două etape, după o investiție estimată la 20 de miliarde de dolari.

Companiile japoneze Mitsui și Mitsubishi nu au luat încă o decizie privind continuarea afacerilor din proiectul Sakhalin-2 din Rusia.
Să menționăm faptul că bugetul Rusiei depinde în proporție de 45-50% de veniturile realizate de exporturile de petrol și gaze ale sale, iar livrările de gaze ale Moscovei către UE au scăzut cu 75% în ultimele 12 luni.

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.