Rusia, mișcare ciudată făcută pe teritoriul Belarusului. Care e miza pentru războiul din Ucraina

Mișcarea periculoasă pe care o face Rusia pe teritoriul prietenilor din Belarus

Contribuția strategică a acestei desfășurări pentru Moscova nu este evidentă, în măsura în care Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) dețin deja din august 2022 o pereche de rachete MiG-31K și Kinjal în Kaliningrad, o enclavă rusă aflată la porțile teritoriului european. Prin urmare, aceasta este o măsură esențial simbolică pentru Kremlin, care marchează cooperarea sa cu aliatul belarus, al cărui teritoriu servește drept bază din spate pentru ofensiva lui Vladimir Putin în Ucraina.

Ce miză are pentru războiul pe care Kremlinul îl duce în Ucraina

Interesul acestei desfășurări pentru conflictul din Ucraina pare aproape nul, în măsura în care stocul de rachete Kinjal este foarte scăzut și este foarte puțin probabil ca armata rusă să le „irosească” pentru a lovi teritoriul ucrainean, deja vulnerabil la alte arme mai clasice, precum rachetele de croazieră. „În esenţă, acesta este, fără nicio îndoială, un mesaj adresat Occidentului”, comentează Ministerul britanic al Apărării. Sosirea avioanelor MiG-31K ar fi avut loc și în cadrul creării unei grupări militare regionale comune cu Minskul, cu scopul de a întări frontierele împotriva europenilor și a NATO.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.