Rusia, mișcare ciudată făcută pe teritoriul Belarusului. Care e miza pentru războiul din Ucraina

Mișcarea periculoasă pe care o face Rusia pe teritoriul prietenilor din Belarus

Contribuția strategică a acestei desfășurări pentru Moscova nu este evidentă, în măsura în care Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) dețin deja din august 2022 o pereche de rachete MiG-31K și Kinjal în Kaliningrad, o enclavă rusă aflată la porțile teritoriului european. Prin urmare, aceasta este o măsură esențial simbolică pentru Kremlin, care marchează cooperarea sa cu aliatul belarus, al cărui teritoriu servește drept bază din spate pentru ofensiva lui Vladimir Putin în Ucraina.

Ce miză are pentru războiul pe care Kremlinul îl duce în Ucraina

Interesul acestei desfășurări pentru conflictul din Ucraina pare aproape nul, în măsura în care stocul de rachete Kinjal este foarte scăzut și este foarte puțin probabil ca armata rusă să le „irosească” pentru a lovi teritoriul ucrainean, deja vulnerabil la alte arme mai clasice, precum rachetele de croazieră. „În esenţă, acesta este, fără nicio îndoială, un mesaj adresat Occidentului”, comentează Ministerul britanic al Apărării. Sosirea avioanelor MiG-31K ar fi avut loc și în cadrul creării unei grupări militare regionale comune cu Minskul, cu scopul de a întări frontierele împotriva europenilor și a NATO.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom