Rusia pierde pe o piață globală: O țară mai mică decât Moldova profită de sancțiunile contra Moscovei

27 Apr. 2023, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Apr. 2023, 07:44 // Actual //  bani.md

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina din 2022, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, iar Rusia a pierdut piața de energie din Europa. Acum, Rolul Rusiei a scăzut în acest domeniu, iar alte state vor beneficia de acest lucru, precum Qatarul, o țară mai mică decât Banatul, și Statele Unite.

Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere (care permit transformarea gazului natural în GNL) îi va împiedica ambițiile. Până în 2030, capacitatea globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone anual, iar cota de piață a Rusiei va scădea, potrivit CNBC.

Rolul Rusiei ca actor global în domeniul energiei este pe cale să se diminueze, iar SUA și Qatarul se numără printre numeroasele țări pregătite să-și umple visteria, au declarat analiștii.

„Cota globală de aprovizionare cu GNL a Rusiei va scădea aproape sigur în acest deceniu”, a declarat Henning Gloystein, director pentru energie, climă și resurse naturale la firma de consultanță Eurasia Group. El a menționat că rolul său în domeniul gazelor naturale lichefiate se diminuase chiar înainte de invazia Ucrainei de către Moscova de anul trecut.

Sancțiunile occidentale, care au rezultat din atacul vecinului său, au redus și mai mult majoritatea investițiilor străine din sectorul GNL al Rusiei. Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere îi va împiedica ambițiile, a declarat directorul SP pentru Asia de Sud și Sud-Est, Zhi Xin Chong.

„În acest deceniu, va fi extrem de dificil pentru Rusia să-și extindă capacitatea de lichefiere, având în vedere sancțiunile largi care au fost impuse țării”, a spus Chong. El a adăugat că capacitatea totală a instalațiilor de GNL din Rusia de a produce gaze naturale va rămâne constantă la 37 de milioane de tone în următorii câțiva ani.

Până în 2030, capacitatea totală globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone pe an – iar ponderea Rusiei din această valoare este de așteptat să scadă la 5% de la actualul 6,7%, susține SP.

În 2021, înainte de invadarea Ucrainei, Rusia era cel mai mare exportator de gaze din lume, precum și al patrulea exportator de GNL după Australia, Qatar și SUA. Și se așteaptă ca aceste țări să umple golul de gaze lăsat de Rusia – alături de altele. „Vom vedea mult mai mult accent pe alte țări precum SUA, Mozambic și Australia”, a spus Chong.

În prima jumătate a anului 2022, SUA au depășit Qatarul și Australia pentru a deveni cel mai mare exportator de GNL din lume, potrivit Energy Information Administration. Până în 2030, Chong se așteaptă ca SUA să ocupe 25% din capacitatea globală de GNL, iar Qatarul să constituie 19%, o țară cu suprafață de numai 11.581 de kilometri pătrați, mai mică decât Banatul.

Henning din Eurasia a citat, de asemenea, SUA și Qatarul ca fiind „principalii beneficiari”, deoarece Rusia se retrage din ecosistemul GNL al lumii. „Noile proiecte și extinderi ale instalațiilor existente în SUA, precum și extinderea masivă North Field a Qatarului au fost accelerate semnificativ, pe măsură ce Europa a intrat pe piața GNL anul trecut”, a spus el.

În afară de SUA și Qatar, Marea Mediterană de Est se află și pe lista sa, deoarece regiunea este bine potrivită din punct de vedere geografic pentru a înlocui gazele rusești către țările din sudul Europei, în special Italia, Grecia și Croația.

„LNG-ul din Africa de Est, inclusiv Mozambic și eventual și Tanzania ar putea beneficia, de asemenea”, a adăugat Henning. Cu toate acestea, el a avertizat că „fereastra de oportunitate este relativ îngustă”, având în vedere eforturile Europei de a reduce consumul total de gaze prin restricțiile viitoare privind utilizarea și investițiile în surse alternative de aprovizionare internă.

Uniunea Europeană a dezvăluit un plan REPowerEU la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, cu scopul de a crește ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie la 45% până la sfârșitul deceniului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.