Rusia pierde pe o piață globală: O țară mai mică decât Moldova profită de sancțiunile contra Moscovei

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina din 2022, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, iar Rusia a pierdut piața de energie din Europa. Acum, Rolul Rusiei a scăzut în acest domeniu, iar alte state vor beneficia de acest lucru, precum Qatarul, o țară mai mică decât Banatul, și Statele Unite.

Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere (care permit transformarea gazului natural în GNL) îi va împiedica ambițiile. Până în 2030, capacitatea globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone anual, iar cota de piață a Rusiei va scădea, potrivit CNBC.

Rolul Rusiei ca actor global în domeniul energiei este pe cale să se diminueze, iar SUA și Qatarul se numără printre numeroasele țări pregătite să-și umple visteria, au declarat analiștii.

„Cota globală de aprovizionare cu GNL a Rusiei va scădea aproape sigur în acest deceniu”, a declarat Henning Gloystein, director pentru energie, climă și resurse naturale la firma de consultanță Eurasia Group. El a menționat că rolul său în domeniul gazelor naturale lichefiate se diminuase chiar înainte de invazia Ucrainei de către Moscova de anul trecut.

Sancțiunile occidentale, care au rezultat din atacul vecinului său, au redus și mai mult majoritatea investițiilor străine din sectorul GNL al Rusiei. Incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere îi va împiedica ambițiile, a declarat directorul SP pentru Asia de Sud și Sud-Est, Zhi Xin Chong.

„În acest deceniu, va fi extrem de dificil pentru Rusia să-și extindă capacitatea de lichefiere, având în vedere sancțiunile largi care au fost impuse țării”, a spus Chong. El a adăugat că capacitatea totală a instalațiilor de GNL din Rusia de a produce gaze naturale va rămâne constantă la 37 de milioane de tone în următorii câțiva ani.

Până în 2030, capacitatea totală globală de GNL va crește cu 50%, până la 671 de milioane de tone pe an – iar ponderea Rusiei din această valoare este de așteptat să scadă la 5% de la actualul 6,7%, susține SP.

În 2021, înainte de invadarea Ucrainei, Rusia era cel mai mare exportator de gaze din lume, precum și al patrulea exportator de GNL după Australia, Qatar și SUA. Și se așteaptă ca aceste țări să umple golul de gaze lăsat de Rusia – alături de altele. „Vom vedea mult mai mult accent pe alte țări precum SUA, Mozambic și Australia”, a spus Chong.

În prima jumătate a anului 2022, SUA au depășit Qatarul și Australia pentru a deveni cel mai mare exportator de GNL din lume, potrivit Energy Information Administration. Până în 2030, Chong se așteaptă ca SUA să ocupe 25% din capacitatea globală de GNL, iar Qatarul să constituie 19%, o țară cu suprafață de numai 11.581 de kilometri pătrați, mai mică decât Banatul.

Henning din Eurasia a citat, de asemenea, SUA și Qatarul ca fiind „principalii beneficiari”, deoarece Rusia se retrage din ecosistemul GNL al lumii. „Noile proiecte și extinderi ale instalațiilor existente în SUA, precum și extinderea masivă North Field a Qatarului au fost accelerate semnificativ, pe măsură ce Europa a intrat pe piața GNL anul trecut”, a spus el.

În afară de SUA și Qatar, Marea Mediterană de Est se află și pe lista sa, deoarece regiunea este bine potrivită din punct de vedere geografic pentru a înlocui gazele rusești către țările din sudul Europei, în special Italia, Grecia și Croația.

„LNG-ul din Africa de Est, inclusiv Mozambic și eventual și Tanzania ar putea beneficia, de asemenea”, a adăugat Henning. Cu toate acestea, el a avertizat că „fereastra de oportunitate este relativ îngustă”, având în vedere eforturile Europei de a reduce consumul total de gaze prin restricțiile viitoare privind utilizarea și investițiile în surse alternative de aprovizionare internă.

Uniunea Europeană a dezvăluit un plan REPowerEU la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, cu scopul de a crește ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie la 45% până la sfârșitul deceniului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Qatar #LNG #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.