Rusia riscă să piardă o treime din exporturile de petrol către India din cauza noilor sancțiuni americane

Embargoul occidental asupra petrolului rusesc a transformat India într-un cumpărător strategic al țițeiului Urals, oferit la prețuri reduse. Cu toate acestea, noile sancțiuni impuse de SUA amenință să reducă semnificativ livrările, afectând fluxul de „petrodolari” spre Moscova.

În 2024, 37,6% din importurile de petrol ale Indiei, care își acoperă 88% din necesar prin importuri, au provenit din Rusia, potrivit datelor Kpler. Majoritatea petrolului rusesc importat este marca Urals, transportat prin porturile baltice și de la Marea Neagră. Chiar dacă plafonul de preț de 60 de dolari pe baril stabilit de țările occidentale s-a aplicat în mare parte acestei mărci, discounturile s-au redus considerabil în ultimele luni, iar livrările prin flota „umbrei” au continuat fără restricții majore.

Cu toate acestea, noile sancțiuni ar putea priva India de până la 500.000 de barili de petrol rusesc pe zi, a explicat pentru CNBC Victor Kurilov, analist senior la Rystad Energy. „Dacă India va respecta pe deplin sancțiunile SUA, este posibil să vedem o reducere bruscă a livrărilor de țiței rusesc în februarie și, potențial, în martie”, a declarat Miyu Xu, analist principal la Kpler.

Conform datelor Bloomberg privind mișcarea tancurilor petroliere, săptămâna încheiată pe 12 ianuarie au fost livrate zilnic în India 1,32 milioane de barili de petrol rusesc, comparativ cu 1,2 milioane în săptămâna precedentă. Totuși, dacă sancțiunile vor fi respectate, exporturile rusești către India ar putea scădea cu mai mult de o treime față de aceste volume recente.

„India va fi mai afectată de sancțiuni decât China, deoarece importă volume mult mai mari de petrol rusesc”, a declarat Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, pentru CNBC.

India și China rămân principalii cumpărători de țiței rusesc, după pierderea pieței europene, ceea ce a lăsat Rusia fără diversificarea necesară a livrărilor. Riscurile acestei concentrări au devenit evidente pe 10 ianuarie, când SUA au introdus sancțiuni împotriva a 183 de tancuri petroliere, companiilor „Surgutneftegaz” și „Gazprom Neft”, precum și împotriva traderilor și asigurătorilor implicați.

Conform estimărilor Alfa-Bank, până la 800.000 de barili de petrol pe zi ar putea fi afectați de aceste restricții. Citigroup confirmă această prognoză, deși consideră că pierderile efective ar putea fi la jumătate din această valoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.