Rusia „s-a deconectat cu succes” de la internetul global

Rusia s-a „deconectat cu succes” de la world wide web în timpul testării internetului său „suveran”, relatează The Moscow Times.

Autoritățile au cochetat mult timp cu controlul mai intens asupra internetului pe teritoriul Rusiei, însă încercările din trecut de a se deconecta de pe internetul global au avut un succes mixt.

Exercițiul din 15 iunie-15 iulie „a testat capacitățile de deconectare fizică a secțiunii rusești a internetului”, a declarat RBC, citând una dintre sursele sale anonime din industria telecomunicațiilor. O a doua sursă a declarat că „a avut ca scop să determine dacă ‘RuNet’ ar putea funcționa în cazul unor distorsiuni externe, blocaje și alte amenințări”.

„Rezultatele oficiale nu au fost încă evaluate; testele au fost recunoscute provizoriu ca fiind de succes ”, a spus o altă sursă.

Furnizorul de telecomunicații administrat de stat Rostelecom, cei patru mari furnizori de telefonie mobilă din Rusia și proprietarul celei mai mari rețele din lume de cabluri optice din fibră optică, ar fi participat la testele de izolare a internetului.

Potrivit , RBC testele nu par să provoace perturbări utilizatorilor.

Testele trebuie efectuate o dată pe an, conform unei legi semnate de președintele Vladimir Putin în 2019, dar a trebuit să fie amânate anul trecut din cauza pandemiei Covid-19.

Experții și-au exprimat îndoielile cu privire la capacitatea Rusiei de a implementa tehnologia pentru a se izola de restul internetului.

În plus față de închiderea cu un sistem alternativ de nume de domeniu (DNS), legea „internetului suveran” al Rusiei cere și mai multă filtrare, cerând furnizorilor de internet să cumpere și să instaleze instrumente de inspecție profundă a pachetelor (DPI).

Kremlinul a confirmat testele de autoizolare pe internet joi mai târziu, spunând că infrastructura Rusiei ar trebui să fie pregătită pentru sancțiuni străine și criminali cibernetici.

#deconectare #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.