Rusia „s-a deconectat cu succes” de la internetul global

Rusia s-a „deconectat cu succes” de la world wide web în timpul testării internetului său „suveran”, relatează The Moscow Times.

Autoritățile au cochetat mult timp cu controlul mai intens asupra internetului pe teritoriul Rusiei, însă încercările din trecut de a se deconecta de pe internetul global au avut un succes mixt.

Exercițiul din 15 iunie-15 iulie „a testat capacitățile de deconectare fizică a secțiunii rusești a internetului”, a declarat RBC, citând una dintre sursele sale anonime din industria telecomunicațiilor. O a doua sursă a declarat că „a avut ca scop să determine dacă ‘RuNet’ ar putea funcționa în cazul unor distorsiuni externe, blocaje și alte amenințări”.

„Rezultatele oficiale nu au fost încă evaluate; testele au fost recunoscute provizoriu ca fiind de succes ”, a spus o altă sursă.

Furnizorul de telecomunicații administrat de stat Rostelecom, cei patru mari furnizori de telefonie mobilă din Rusia și proprietarul celei mai mari rețele din lume de cabluri optice din fibră optică, ar fi participat la testele de izolare a internetului.

Potrivit , RBC testele nu par să provoace perturbări utilizatorilor.

Testele trebuie efectuate o dată pe an, conform unei legi semnate de președintele Vladimir Putin în 2019, dar a trebuit să fie amânate anul trecut din cauza pandemiei Covid-19.

Experții și-au exprimat îndoielile cu privire la capacitatea Rusiei de a implementa tehnologia pentru a se izola de restul internetului.

În plus față de închiderea cu un sistem alternativ de nume de domeniu (DNS), legea „internetului suveran” al Rusiei cere și mai multă filtrare, cerând furnizorilor de internet să cumpere și să instaleze instrumente de inspecție profundă a pachetelor (DPI).

Kremlinul a confirmat testele de autoizolare pe internet joi mai târziu, spunând că infrastructura Rusiei ar trebui să fie pregătită pentru sancțiuni străine și criminali cibernetici.

#deconectare #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.