Rusia se laudă cu „rezervele valutare și de aur” și cu „surplusul bugetar”. Le vor folosi ca „scut financiar”

Rusia susține că poate să facă față unor potențiale sancțiuni impuse de către Occident prin folosirea rezervelor sale valutare și în aur ca „scut financiar”. Ministrul rus al finanțelor s-a lăudat, miercuri, cu „rezervele valutare și de aur” și cu „surplusul bugetar” ale Rusiei, relatează Reuters.

Oficialii americani şi europeni sunt pe punctul de a finaliza un pachet extins de sancţiuni care vor fi introduse dacă Rusia va invada Ucraina. Potrivit unor oficiali americani şi europeni citaţi de Reuters, sancţiunile ar putea viza marile bănci şi sectorul energetic rusesc dar nu şi interzicerea accesului Rusiei la sistemul financiar SWIFT.

Potrivit lui Anton Siluanov, sancţiunile împotriva băncilor ruseşti ar fi „neplăcute” dar statul se va asigura că toate depozitele bancare, toate tranzacţiile, inclusiv cele în valută, sunt garantate.

„Slavă Domnului avem suficiente lichidităţi forex şi suficiente rezerve valutare. Avem un scut financiar sub forma rezervelor de aur şi valută, surplusului bugetar şi nivelului redus al datoriei”, a spus ministrul rus al finanțelor.

În cazul în care vor fi introduse noi sancţiuni care vor viza companiile ruseşti din sectorul energiei, Rusia va fi pregătită să îşi redirecţioneze livrările spre alte pieţe, a mai spus el.

Rusia este supusă unor sancţiuni economice şi financiare încă din 2014, când Occidentul a încercat să pedepsească Moscova pentru anexarea Peninsulei Crimeea şi rolul său în conflictul militar din Ucraina.

Aceste restricţii au determinat băncile şi companiile ruseşti să îşi reducă dependenţa de pieţele globale de obligaţiuni, în timp ce Rusia s-a concentrat pe refacerea rezervelor valutare şi dezvoltarea propriilor sale sisteme financiare, ca alternativă la SWIFT, Visa sau MasterCard.

Siluanov a insistat, miercuri, că Rusia va putea să facă trecerea la alte sisteme financiare dacă va fi exclusă din SWIFT.

„Ne aşteptăm ca sistemul financiar al ţării să continue să se concentreze pe piaţa internă, în cadrul strategiei «Fortress Russia», şi să facă progrese în ceea ce priveşte suveranitatea digitală şi fintech”, a apreciat şi Institute of International Finance.

Potrivit lui Siluanov, posibilele restricţii cu privire la achiziţionarea de obligaţiuni ruseşti ar fi „neplăcute dar nu fatale” pentru Rusia, ţară care la începutul lunii februarie avea rezerve de aur şi valută în valoare de aproximativ 635 miliarde de dolari.

Oficialul citat a mai spus că Rusia nu intenţionează să îşi revizuiască planul de împrumuturi pentru 2022, în valoare de 3.300 miliarde de ruble (44 miliarde de dolari), preferând să strângă fonduri via obligaţiuni federale cu cupon fix. După ce situaţia se va calma, Rusia ar putea analiza posibilitate de a testa cererea externă printr-o emisiune de eurobonduri, a spus Siluanov.

Rusia a mai luat, anterior, în derâdere sancțiunile occidentale – Rusiei nu îi pasă de riscurile unor sancţiuni occidentale în cazul invadării Ucrainei, a afirmat ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarinţev. „Ne doare în cot de toate sancţiunile lor”, a afirmat diplomatul rus, duminică.

#surplus bugetar #scut financiar #rezerve valutare #aur #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.