Rusia se pregătește să închidă robinetul exportului de benzină. Guvernul analizează un embargo total

Guvernul rus analizează posibilitatea introducerii unui embargo total asupra exportului de benzină, ca urmare a unei serii record de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, care au dus la oprirea a aproximativ 10% din capacitatea de prelucrare a petrolului din țară. Potrivit Reuters, surse apropiate situației au indicat că acest subiect ar putea fi discutat într-o întâlnire a viceprim-ministrului Alexandr Novak, care va avea loc săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată înainte de 1 martie.

În prezent, exportul de benzină din Rusia este deja restricționat: doar producătorii pot vinde combustibilul în afaceri externe, nu și intermediarii sau comercianții. Oficialii ruși iau în considerare înăsprirea acestor măsuri după atacurile cu drone din ianuarie și februarie asupra rafinăriilor. Cel puțin șapte rafinării au fost atacate, inclusiv cele de la Tatarstan, Saratov, Ryazan, Nizhni Novgorod și Volgograd. În februarie, un alt atac a lovit rafinăria din Volgograd și fabrica de gaze din Astrahan, care aproviziona regiunile sudice cu combustibil.

Aceste atacuri au dus la oprirea a 10% din capacitatea totală de procesare a petrolului din Rusia, iar volumul de prelucrare a petrolului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, atingând doar 267 de milioane de tone în 2024. Exporturile de produse petroliere au scăzut cu 9%, la 113,7 milioane de tone.

Ca răspuns la atacurile asupra infrastructurii energetice, guvernul rus a decis să secretizeze statisticile privind producția de combustibil. Ministerul Energiei a încetat să mai furnizeze datele despre producția de benzină către Rosstat, iar în august a fost impus un statut de „confidențialitate” asupra datelor privind producția de motorină, explicând că aceste informații pot crea presiune artificială asupra pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.