Rusia se pregătește să închidă robinetul exportului de benzină. Guvernul analizează un embargo total

Guvernul rus analizează posibilitatea introducerii unui embargo total asupra exportului de benzină, ca urmare a unei serii record de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, care au dus la oprirea a aproximativ 10% din capacitatea de prelucrare a petrolului din țară. Potrivit Reuters, surse apropiate situației au indicat că acest subiect ar putea fi discutat într-o întâlnire a viceprim-ministrului Alexandr Novak, care va avea loc săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată înainte de 1 martie.

În prezent, exportul de benzină din Rusia este deja restricționat: doar producătorii pot vinde combustibilul în afaceri externe, nu și intermediarii sau comercianții. Oficialii ruși iau în considerare înăsprirea acestor măsuri după atacurile cu drone din ianuarie și februarie asupra rafinăriilor. Cel puțin șapte rafinării au fost atacate, inclusiv cele de la Tatarstan, Saratov, Ryazan, Nizhni Novgorod și Volgograd. În februarie, un alt atac a lovit rafinăria din Volgograd și fabrica de gaze din Astrahan, care aproviziona regiunile sudice cu combustibil.

Aceste atacuri au dus la oprirea a 10% din capacitatea totală de procesare a petrolului din Rusia, iar volumul de prelucrare a petrolului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, atingând doar 267 de milioane de tone în 2024. Exporturile de produse petroliere au scăzut cu 9%, la 113,7 milioane de tone.

Ca răspuns la atacurile asupra infrastructurii energetice, guvernul rus a decis să secretizeze statisticile privind producția de combustibil. Ministerul Energiei a încetat să mai furnizeze datele despre producția de benzină către Rosstat, iar în august a fost impus un statut de „confidențialitate” asupra datelor privind producția de motorină, explicând că aceste informații pot crea presiune artificială asupra pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.