Rusia se pregătește să închidă robinetul exportului de benzină. Guvernul analizează un embargo total

Guvernul rus analizează posibilitatea introducerii unui embargo total asupra exportului de benzină, ca urmare a unei serii record de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, care au dus la oprirea a aproximativ 10% din capacitatea de prelucrare a petrolului din țară. Potrivit Reuters, surse apropiate situației au indicat că acest subiect ar putea fi discutat într-o întâlnire a viceprim-ministrului Alexandr Novak, care va avea loc săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată înainte de 1 martie.

În prezent, exportul de benzină din Rusia este deja restricționat: doar producătorii pot vinde combustibilul în afaceri externe, nu și intermediarii sau comercianții. Oficialii ruși iau în considerare înăsprirea acestor măsuri după atacurile cu drone din ianuarie și februarie asupra rafinăriilor. Cel puțin șapte rafinării au fost atacate, inclusiv cele de la Tatarstan, Saratov, Ryazan, Nizhni Novgorod și Volgograd. În februarie, un alt atac a lovit rafinăria din Volgograd și fabrica de gaze din Astrahan, care aproviziona regiunile sudice cu combustibil.

Aceste atacuri au dus la oprirea a 10% din capacitatea totală de procesare a petrolului din Rusia, iar volumul de prelucrare a petrolului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, atingând doar 267 de milioane de tone în 2024. Exporturile de produse petroliere au scăzut cu 9%, la 113,7 milioane de tone.

Ca răspuns la atacurile asupra infrastructurii energetice, guvernul rus a decis să secretizeze statisticile privind producția de combustibil. Ministerul Energiei a încetat să mai furnizeze datele despre producția de benzină către Rosstat, iar în august a fost impus un statut de „confidențialitate” asupra datelor privind producția de motorină, explicând că aceste informații pot crea presiune artificială asupra pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.