Rusia se pregătește să închidă robinetul exportului de benzină. Guvernul analizează un embargo total

Guvernul rus analizează posibilitatea introducerii unui embargo total asupra exportului de benzină, ca urmare a unei serii record de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, care au dus la oprirea a aproximativ 10% din capacitatea de prelucrare a petrolului din țară. Potrivit Reuters, surse apropiate situației au indicat că acest subiect ar putea fi discutat într-o întâlnire a viceprim-ministrului Alexandr Novak, care va avea loc săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată înainte de 1 martie.

În prezent, exportul de benzină din Rusia este deja restricționat: doar producătorii pot vinde combustibilul în afaceri externe, nu și intermediarii sau comercianții. Oficialii ruși iau în considerare înăsprirea acestor măsuri după atacurile cu drone din ianuarie și februarie asupra rafinăriilor. Cel puțin șapte rafinării au fost atacate, inclusiv cele de la Tatarstan, Saratov, Ryazan, Nizhni Novgorod și Volgograd. În februarie, un alt atac a lovit rafinăria din Volgograd și fabrica de gaze din Astrahan, care aproviziona regiunile sudice cu combustibil.

Aceste atacuri au dus la oprirea a 10% din capacitatea totală de procesare a petrolului din Rusia, iar volumul de prelucrare a petrolului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, atingând doar 267 de milioane de tone în 2024. Exporturile de produse petroliere au scăzut cu 9%, la 113,7 milioane de tone.

Ca răspuns la atacurile asupra infrastructurii energetice, guvernul rus a decis să secretizeze statisticile privind producția de combustibil. Ministerul Energiei a încetat să mai furnizeze datele despre producția de benzină către Rosstat, iar în august a fost impus un statut de „confidențialitate” asupra datelor privind producția de motorină, explicând că aceste informații pot crea presiune artificială asupra pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.