Rușii au cărat saci cu bani pentru mituirea parlamentarilor europeni ca să le ridice sancțiunile după anexarea Crimeei

Scurgere de informații

Jurnaliștii de la IStories au studiat mai multe email-uri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care au fost publicate de hackeri ucraineni. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Potrivit sursei citate, Rusia a cheltuit sume importante pentru o campanie care avea ca scop să determine anumiți parlamentari europeni să susțină în țările lor recunoașterea anexării Crimeei și să propună rezoluții care să ducă la ridicarea sanțiunilor impuse Moscovei.

Potrivit email-urilor, Rusia oferea 20.000 de euro pentru promovarea unei rezoluții și încă 15.000 de euro dacă aceasta era adoptată. Operațiunea s-a derulat în perioada 2014-2017. Pe lîngă mită, Rusia le-a oferit politicenilor și excursii în Crimeea, totul pe banii Kremlinului. Politicieni din Germania,Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi acceptat să colaboreze cu Moscova.

În unele email-uri se mai arată și că politicieni din România, Bulgaria, Grecia, Letonia și Turcia au reprezentat o țintă pentru Mirzakhanian, dar nu există dovezi că ar fi existat vreo întâlnire sau o înșelegere.

Susținere pentru Moscova

Unul dintre politicienii vizați de anchetă este deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi. Acesta a promovat o rezoluție care recunoștea anexarea Crimeei și condamna sancțiunile rusești, în Consiliului regiunii italiene Veneto. Politicianul nu și-a ascuns afinitățile pentru Rusia, iar anul trecut a declarat că desemnarea Rusiei ca stat terorist ar reprezenta o mare greșeală.

De asemenea, Parlamentul din Cipru a adoptat în 2016 o rezoluție care prevedea ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident.

Mirzakhanian a acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, a fost înființată, de către mama acestuia, o nouă companie de lobby denumită o Hemingway Partners. Potrivit sursei citate, scopul noii companii era organizarea de mitinguri înpotriva sancțiunilor rusești în mai multe din țările memebre UE.

E-mailurile se întind până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.