Rușii au cărat saci cu bani pentru mituirea parlamentarilor europeni ca să le ridice sancțiunile după anexarea Crimeei

Hackerii ucraineni au publicat o serie de email-uri ale liderului unei organizații coordonate de la Moscova și care a avut ca scop mituirea unor parlamentari europeni. Rusia era dispusă să plătească pentru ca anumite state să recunoască anexarea Crimeei și să ridice sancțiunile impuse Moscovei.

O organizație secretă condusă din interiorul Parlamentului de la Moscova, care a activat ani de zile, ar fi mituit politicieni din mai multe țări europene cu scopul de a obține ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei din 2014.

Scurgere de informații

Jurnaliștii de la IStories au studiat mai multe email-uri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care au fost publicate de hackeri ucraineni. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Potrivit sursei citate, Rusia a cheltuit sume importante pentru o campanie care avea ca scop să determine anumiți parlamentari europeni să susțină în țările lor recunoașterea anexării Crimeei și să propună rezoluții care să ducă la ridicarea sanțiunilor impuse Moscovei.

Potrivit email-urilor, Rusia oferea 20.000 de euro pentru promovarea unei rezoluții și încă 15.000 de euro dacă aceasta era adoptată. Operațiunea s-a derulat în perioada 2014-2017. Pe lîngă mită, Rusia le-a oferit politicenilor și excursii în Crimeea, totul pe banii Kremlinului. Politicieni din Germania,Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi acceptat să colaboreze cu Moscova.

În unele email-uri se mai arată și că politicieni din România, Bulgaria, Grecia, Letonia și Turcia au reprezentat o țintă pentru Mirzakhanian, dar nu există dovezi că ar fi existat vreo întâlnire sau o înșelegere.

Susținere pentru Moscova

Unul dintre politicienii vizați de anchetă este deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi. Acesta a promovat o rezoluție care recunoștea anexarea Crimeei și condamna sancțiunile rusești, în Consiliului regiunii italiene Veneto. Politicianul nu și-a ascuns afinitățile pentru Rusia, iar anul trecut a declarat că desemnarea Rusiei ca stat terorist ar reprezenta o mare greșeală.

De asemenea, Parlamentul din Cipru a adoptat în 2016 o rezoluție care prevedea ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident.

Mirzakhanian a acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, a fost înființată, de către mama acestuia, o nouă companie de lobby denumită o Hemingway Partners. Potrivit sursei citate, scopul noii companii era organizarea de mitinguri înpotriva sancțiunilor rusești în mai multe din țările memebre UE.

E-mailurile se întind până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlamentari #mita #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a venit cu o explicație detaliată despre funcționarea bursei de energie electrică, lansată pe 10 decembrie, și beneficiile pe care aceasta le aduce consumatorilor și mediului de afaceri. Potrivit oficialului, introducerea unei piețe organizate și transparente va schimba modul în care se stabilește prețul energiei în Republica Moldova.

„Bursa de energie electrică este locul unde producătorii și furnizorii comercializează energia, iar cumpărătorii sunt furnizorii de energie electrică”, explică Borosan.

Un element central îl constituie prețul orar al energiei, stabilit în funcție de cerere și ofertă. În perioadele cu producție abundentă, în special din surse regenerabile, prețurile pot coborî considerabil. Borosan amintește exemplul pieței din România: „Atunci când este multă energie, prețul este foarte mic sau chiar zero, așa cum s-a întâmplat pe 3 iunie 2025 pe piața OPCOM”. În schimb, în orele de vârf, tarifele pot fi de câteva ori mai mari.

Pentru consumatori, acest model creează noi oportunități. Furnizorii de pe piața liberă vor putea propune tarife adaptate profilului de consum al fiecărui client, inclusiv prețuri reduse pentru cei care consumă mai mult în orele cu cost mic. Borosan subliniază că „este cel mai mare beneficiu pentru consumatori”, întrucât aceștia își vor putea optimiza cheltuielile prin ajustarea programului de consum sau prin măsuri de eficiență energetică.

Bursa va stimula și producătorii, în special pe cei din sectorul energiei regenerabile, care dețin în prezent o capacitate instalată de aproximativ 1.000 MW. Aceștia vor putea vinde energia la prețul optim al fiecărei ore, în funcție de condițiile reale din piață. Diferențele de preț dintre ore vor impulsiona investițiile în tehnologii de stocare. „Experiența României demonstrează recuperarea investiției în sisteme de baterii într-un termen foarte scurt, de câțiva ani”, notează Borosan.

Odată cu introducerea prețului orar, autoritățile se așteaptă la o creștere a investițiilor în contoare inteligente și sisteme de măsurare modernizate, necesare pentru o piață competitivă și flexibilă.

Un alt pas important va fi cuplarea pieței din Moldova cu piața energetică europeană, ceea ce va permite alinirea prețurilor la cele din România: consumatorii din ambele țări vor avea același preț la aceeași oră, în aceeași zi.

Borosan afirmă că tranzacțiile orare vor crea un mediu concurențial real: „Concurența între participanți conduce la îmbunătățirea calității serviciilor și la reducerea prețului”. În plus, el subliniază că bursa asigură formarea transparentă a prețului, în condiții de piață și concurență.

Precizăm că din 10 decembrie a devenit operațională piața energiei electrice pentru ziua următoare din Republica Moldova, iar din 17 decembrie va fi lansată și piața energiei electrice pe parcursul zilei.