Rușii au încercat să-l recruteze în armată pe fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Putin ucis cu poloniu

Fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Vladimir Putin ucis cu poloniu la Londra, în 2006, a primit ordin de mobilizare în armata rusă. Recrutorii au venit la casa lui din Moscova, relatează The Guardian.

Anatoli Litvinenko, în vârstă de 28 de ani, a dezvăluit că a fost chemat să facă serviciul militar în Ucraina în urmă cu câteva săptămâni, de către soldați care păreau să nu cunoască istoria sa tragică cu regimul lui Vladimir Putin.

„Pe la jumătatea lunii octombrie, la aproape o lună după ce Putin a decretat mobilizarea parțială în Rusia, s-a auzit o bătaie la ușa apartamentului din Moscova, înregistrat ca reședința mea oficială”, a scris el duminică în The Observer, înainte de difuzarea unui nou serial de televiziune care spune povestea otrăvirii tatălui său de către asasinii ruși.

„Prietenii de familie care locuiesc acum acolo au deschis ușa și au dat peste doi ofițeri din administrația militară rusă, care i-au întrebat dacă sunt acasă. I-au informat că nu am mai fost acasă de peste 20 de ani”, a spus el.
Aleksander Litvinenko, fost ofiţer al serviciilor secrete ruse specializat în crima organizată, a devenit un opozant vocal al lui Vladimir Putin. El a murit în 2006, la câteva săptămâni după ce a băut ceai verde cu poloniu radioactiv la Hotelul Millenium din Londra, unde se întâlnise cu doi bărbați, Dmitri Kovtun și Andrei Lugovoi.

Anchetatorii britanici au găsit urme de poloniu la toate locurile din Londra pe unde trecuseră cei doi suspecţi, inclusiv în birouri, hoteluri, avioane şi la stadionul echipei de fotbal Arsenal.

Suspecţii au negat că l-ar fi otrăvit pe Litvinenko, iar Rusia a refuzat să-i extrădeze pentru a fi judecaţi.

De pe patul de moarte, fostul spion l-a acuzat pe Putin că a ordonat uciderea lui, însă Kremlinul a negat întotdeauna că a avut vreun rol.

Un judecător în cadrul anchetei britanice asupra acestui caz a concluzionat în 2016 că asasinarea lui Litvinenko a fost o operaţiune a FSB aprobată cel mai probabil de directorul de la acea vreme a instituţiei, Nikolai Patruşev, şi de Putin însuşi.

Iar în septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că otrăvirea cu poloniu a lui Litvinenko „este imputabilă Rusiei”.

Dmitri Kovtun a murit de COVID-19, anul acesta.

Andrei Lugovoi este om de afaceri și membru al Parlamentului rus.

#litvinenko #soldat #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.