Rușii au recunoscut ceea ce știa toată lumea. Au bombardat Odesa și au făcut praf acordul semnat mai devreme

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, a făcut un anunț care lămurește problema bombardării portului Odesa. Acțiunea a avut loc, sâmbătă, și în primă fază, oficialii de la Kremlin negaseră că ar fi fost implicați în ceea ce însemna practic o încălcare a acordului la care se ajunsese, vineri. Și care permitea ca cerealele din Ucraina să tranziteze Marea Neagră.

Rusia a recunoscut că a bombardat Odesa

Așadar, Maria Zaharova a făcut anunțul pe Telegram. „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară din portul Odesa cu o lovitură de înaltă precizie.”

„Rușii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac și că cercetează problema foarte atent”, afirma ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la câteva ore după loviturile cu rachete.

Ucraina l-a acuzat sâmbătă, 23 iulie, pe președintele rus Vladimir Putin că a „scuipat în fața” ONU. De asemenea, Zelenski, liderul ucrainean, susține că același tratament l-a primit și Turcia prin bombardarea portului Odesa. În plus, Moscova e nevoită să își asume ‘întreaga răspundere’ a eșecului acordului privitor la exportul de cereale, semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul.

Prin gestul de a bombarda cu rachete portul Odesa, Vladimir Putin a „scuipat în fața secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și a președintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriașe pentru a ajunge la acest acord”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a precizat de asemenea că Rusia își va asuma „întreaga răspundere” a eșecului acordului privitor la exportul de cereale.

Acordul care fusese semnat vineri

Moscova a decis să atace portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului, a informat sâmbătă, 23 iulie, Comandamentul Operațional Sud pe rețeaua Telegram.

Ucraina și Rusia au semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU. Acordurile erau legate de exportul de cereale ucrainene și de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul și Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei. Țara invadată a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia.

#zaharova #Odesa #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.