Rușii de la Cuciurgan jubilează! Licitația pentru achiziția curentului a eșuat. Centrala va livra curent Moldovei

Licitația pentru procurarea energiei electrice a fost anulată, după prelungirea acesteia de trei ori. Autoritățile au decis să poarte negocieri directe cu Centrala de la Cuciurgan.

Pe parcursul lunii mai 2022, Energocom va încheia contracte de achiziție a energiei electrice în baza negocierilor directe, iar procedura de achiziție inițiată anterior, va fi anulată. O asemenea decizie a fost luată astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale. Pentru perioada menționată, furnizorii serviciului universal, furnizorii de ultimă opțiune și operatorii de sistem vor procura energia necesară consumatorilor finali în baza contractelor bilaterale, încheiate cu Energocom, iar în cazul în care vor interveni modificări, vor fi încheiate acorduri adiționale, în decurs de 2 zile lucrătoare. În cazul majorării prețurilor la energia electrică procurată pe piața angro de către furnizori, ANRE va analiza necesitatea ajustării tarifelor, în baza unei cereri. ANRE va modifica data intrării în vigoare a Regulilor pieței energiei electrice, astfel încât acestea să nu se aplice până la data de 31 mai curent”, a comunicat prim-ministra Natalia Gavrilița după ședința Comisiei Situații Excepționale.

59,5 USD pentru un Mwh este prețul pe care o să-l achite Moldova pentru energia electrică procurată de la Centrala Cuciurgan în luna mai. Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent, a anunțat premierul, Natalia Gavrilița. Este a doua lună când se prelungește contractul cu Centrala de la Cuciurgan.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

#Cuciurgan #Energie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.