Rușii trec la mașini second hand

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut anul trecut cu peste 50%, industria auto resimţind semnificativ impactul sancţiunilor occidentale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina, producţia s-a redus semnificativ, preţurile au crescut iar cumpărătorii au ales modelele second hand, mai ieftine, arată datele analizate de Reuters.

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut cu 52% anul trecut, la 1.500 miliarde de ruble (20,4 miliarde de dolari), în timp ce numărul maşinilor noi vândute a înregistrat un declin de 58,8%.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul producătorilor străini au dus la comprimarea pieţei.

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor publicate recent de Oficiul federal de statistică (Rosstat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Cheltuielile generale cu maşini noi şi second hand au scăzut cu peste 15% în 2022, inflaţia ducând la creşterea preţurilor şi scăderea standardelor de viaţă, arată datele agenţiei Autostat, în pofida unui avans de 14% al cheltuielilor cu maşini second hand. În aceste condiţii, automobilele second hand au reprezentat aproape trei sferturi din totalul maşinilor vândute în 2022, faţă de un nivel de 55% în 2021.

Analiştii se aşteaptă ca vânzările de maşini noi pe piaţa rusă să crească anul acesta la aproximativ 800.000 de unităţi, de la 687.370 în 2022, dar mult sub nivelul de 1,6 milioane vândute în 2021.

#second hand #automobile #mașini #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.