Rușii trec la mașini second hand

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut anul trecut cu peste 50%, industria auto resimţind semnificativ impactul sancţiunilor occidentale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina, producţia s-a redus semnificativ, preţurile au crescut iar cumpărătorii au ales modelele second hand, mai ieftine, arată datele analizate de Reuters.

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut cu 52% anul trecut, la 1.500 miliarde de ruble (20,4 miliarde de dolari), în timp ce numărul maşinilor noi vândute a înregistrat un declin de 58,8%.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul producătorilor străini au dus la comprimarea pieţei.

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor publicate recent de Oficiul federal de statistică (Rosstat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Cheltuielile generale cu maşini noi şi second hand au scăzut cu peste 15% în 2022, inflaţia ducând la creşterea preţurilor şi scăderea standardelor de viaţă, arată datele agenţiei Autostat, în pofida unui avans de 14% al cheltuielilor cu maşini second hand. În aceste condiţii, automobilele second hand au reprezentat aproape trei sferturi din totalul maşinilor vândute în 2022, faţă de un nivel de 55% în 2021.

Analiştii se aşteaptă ca vânzările de maşini noi pe piaţa rusă să crească anul acesta la aproximativ 800.000 de unităţi, de la 687.370 în 2022, dar mult sub nivelul de 1,6 milioane vândute în 2021.

#second hand #automobile #mașini #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.