S-a strâns lațul la gâtul lui Șor și Plahotniuc! Ce înseamnă sancțiunile bancare ale SUA pentru cei doi

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a anunțat miercuri, 26 octombrie, că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și soția sa, partidului Șor și câtorva cetățeni ruși care s-au amestecat în alegerile din Moldova. Aceștia au încercat să influențeze rezultatele. Diplomatul a spus că toate activele, bunurile, banii acestora aflați în SUA vor fi înghețați. Totodată nicio companie americană nu va putea încheia tranzacții sau contracte cu acești subiecți.

Sancțiunile aplicate de SUA înseamnă că nicio bancă din lume nu va presta servicii bancare celor doi. Este vorba de transferuri, deschiderea conturilor și alte operațiuni bancare. Or, în cazul în care vreo instituție financiară va face careva operațiuni bancare va fi sancționată de SUA și deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT (The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – o rețea de mesagerie folosită pentru transmiterea de informații financiare de băncile din întreaga lume care au activitate internațională, pentru transferurile internaționale în valută).

O soluție ar fi operarea prin persoane interpuse, însă oricum vor trebui să declare cine sunt beneficiarii efectivi. Or, în cazul în care vreo entitate financiară va încălca sancțiunile riscă să își piardă afacerea sau să fie lichidată.

Un exemplu de bancă, care a fost sancționată de SUA este ABLV din Riga, Letonia, care în 2018 a fost lichidată. Respectiva instituție financiară împreună cu alte două bănci letone (PrivatBank și Pasta Banka), a servit drept „poartă europeană” pentru preluarea concertată a controlului asupra a trei bănci din Republica Moldova, implicate în „furtul miliardului – 2014”. Este vorba de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

ABLV Bank a fost sancționată de SUA pentru schema de spălare de bani în favoarea programului nuclear din Coreea de Nord și acțiunilor ilegale în Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Potrivit SUA, până în 2017 conducerea băncii a folosit mita drept instrument pentru a exercita influență asupra persoanelor cu funcții de răspundere din Letonia în încercarea de a preveni acțiuni legale îndreptate împotriva băncii și de a minimiza riscurile ridicate a acțiunilor ei. Ulterior managerul băncii a fost arestat.

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.