S-a strâns lațul la gâtul lui Șor și Plahotniuc! Ce înseamnă sancțiunile bancare ale SUA pentru cei doi

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a anunțat miercuri, 26 octombrie, că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și soția sa, partidului Șor și câtorva cetățeni ruși care s-au amestecat în alegerile din Moldova. Aceștia au încercat să influențeze rezultatele. Diplomatul a spus că toate activele, bunurile, banii acestora aflați în SUA vor fi înghețați. Totodată nicio companie americană nu va putea încheia tranzacții sau contracte cu acești subiecți.

Sancțiunile aplicate de SUA înseamnă că nicio bancă din lume nu va presta servicii bancare celor doi. Este vorba de transferuri, deschiderea conturilor și alte operațiuni bancare. Or, în cazul în care vreo instituție financiară va face careva operațiuni bancare va fi sancționată de SUA și deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT (The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – o rețea de mesagerie folosită pentru transmiterea de informații financiare de băncile din întreaga lume care au activitate internațională, pentru transferurile internaționale în valută).

O soluție ar fi operarea prin persoane interpuse, însă oricum vor trebui să declare cine sunt beneficiarii efectivi. Or, în cazul în care vreo entitate financiară va încălca sancțiunile riscă să își piardă afacerea sau să fie lichidată.

Un exemplu de bancă, care a fost sancționată de SUA este ABLV din Riga, Letonia, care în 2018 a fost lichidată. Respectiva instituție financiară împreună cu alte două bănci letone (PrivatBank și Pasta Banka), a servit drept „poartă europeană” pentru preluarea concertată a controlului asupra a trei bănci din Republica Moldova, implicate în „furtul miliardului – 2014”. Este vorba de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

ABLV Bank a fost sancționată de SUA pentru schema de spălare de bani în favoarea programului nuclear din Coreea de Nord și acțiunilor ilegale în Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Potrivit SUA, până în 2017 conducerea băncii a folosit mita drept instrument pentru a exercita influență asupra persoanelor cu funcții de răspundere din Letonia în încercarea de a preveni acțiuni legale îndreptate împotriva băncii și de a minimiza riscurile ridicate a acțiunilor ei. Ulterior managerul băncii a fost arestat.

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.