S-a strâns lațul la gâtul lui Șor și Plahotniuc! Ce înseamnă sancțiunile bancare ale SUA pentru cei doi

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a anunțat miercuri, 26 octombrie, că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și soția sa, partidului Șor și câtorva cetățeni ruși care s-au amestecat în alegerile din Moldova. Aceștia au încercat să influențeze rezultatele. Diplomatul a spus că toate activele, bunurile, banii acestora aflați în SUA vor fi înghețați. Totodată nicio companie americană nu va putea încheia tranzacții sau contracte cu acești subiecți.

Sancțiunile aplicate de SUA înseamnă că nicio bancă din lume nu va presta servicii bancare celor doi. Este vorba de transferuri, deschiderea conturilor și alte operațiuni bancare. Or, în cazul în care vreo instituție financiară va face careva operațiuni bancare va fi sancționată de SUA și deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT (The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – o rețea de mesagerie folosită pentru transmiterea de informații financiare de băncile din întreaga lume care au activitate internațională, pentru transferurile internaționale în valută).

O soluție ar fi operarea prin persoane interpuse, însă oricum vor trebui să declare cine sunt beneficiarii efectivi. Or, în cazul în care vreo entitate financiară va încălca sancțiunile riscă să își piardă afacerea sau să fie lichidată.

Un exemplu de bancă, care a fost sancționată de SUA este ABLV din Riga, Letonia, care în 2018 a fost lichidată. Respectiva instituție financiară împreună cu alte două bănci letone (PrivatBank și Pasta Banka), a servit drept „poartă europeană” pentru preluarea concertată a controlului asupra a trei bănci din Republica Moldova, implicate în „furtul miliardului – 2014”. Este vorba de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

ABLV Bank a fost sancționată de SUA pentru schema de spălare de bani în favoarea programului nuclear din Coreea de Nord și acțiunilor ilegale în Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Potrivit SUA, până în 2017 conducerea băncii a folosit mita drept instrument pentru a exercita influență asupra persoanelor cu funcții de răspundere din Letonia în încercarea de a preveni acțiuni legale îndreptate împotriva băncii și de a minimiza riscurile ridicate a acțiunilor ei. Ulterior managerul băncii a fost arestat.

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”