Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi „Ţarul Rusiei”

S-au adunat dictatorii la Astana. A fost prezent şi „Ţarul Rusiei”

15 Oct. 2022, 21:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 21:59 // Actual //  bani.md

Până în prezent, Sarybai a fost director executiv al secretariatului CICA. În conformitate cu decizia luată joi, această funcţie a fost redenumită ca Secretar General.

Capitala Kazahstanului, Astana, a găzduit reuniunea Consiliului şefilor de stat al Comunităţii Statelor Independente (CSI), prezidată de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev pe 14 octombrie.

Preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, Preşedintele Belarusului Aleksandr Lukashenko, Preşedintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov, Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, Preşedintele Turkmenistanului Serdar Berdimuhamedow, Preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev şi Sunt prezenţi secretarul executiv al CSI şi preşedintele Comitetului executiv, Serghei Lebedev.

„Vă mulţumesc sincer pentru susţinerea iniţiativelor Kazahstanului în cadrul preşedinţiei CSI şi participarea la evenimentele internaţionale care au loc în aceste zile la Astana”, a spus Tokayev în declaraţiile sale de bun venit.

În cadrul întâlnirii au discutat despre cooperarea în cadrul CSI, să analizeze şi să adopte documente pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de integrare în domeniile comercial, economic, cultural, umanitar şi de securitate.

De asemenea,  liderii au adoptat programul de cooperare în combaterea terorismului şi a altor manifestări violente de extremism pentru anii  2023-2025.

În 2020, summitul CSI a luat decizia de a declara  2022 drept Anul artelor populare şi al patrimoniului cultural, iar 2023 este Anul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică.

De asemenea, şefii de stat vor lua o decizie privind pasarea preşedinţiei CSI în 2023 către Kârgâzstan, a transmis AsiaTimes.

BigAsia transmite că participanţii la summit-ul Conferinţei privind interacţiunea şi măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) l-au numit pe diplomatul kazah Kairat Sarybai ca secretar general al organizaţiei. Acest lucru a fost anunţat de  ministrul de Externe al Kazahstanului, Mukhtar Tleuberdi , la summitul CICA.

„Pentru a oferi cel mai înalt sprijin ţărilor participante şi pentru a avansa în procesul de transformare [a asociaţiei], preşedinţia propune summit-ului să desemneze directorul executiv al secretariatului CICA, Kairat Sarybai., în calitate de prim secretar general al CICA. Kazahstanul este pregătit să-şi continue munca pentru a oferi comunicare şi asistenţă profesională maximă în perioada următoare de transformare”, a spus Tleuberdi.

El a rezumat şi rezultatele summitului, amintind că Declaraţia de la Astana privind transformarea CICA a fost adoptată. „Prin adoptarea acestui document, statele membre au făcut primul pas practic în procesul de transformare, inclusiv redenumirea postului de Chief Executive Officer în Secretar General. Am încredinţat Secretarului General sarcina de a face propuneri de consultări cu ţările participante pentru a elabora o listă  de parcurs cu măsurile necesare procesului de transformare a CICA”, a explicat ministrul de Externe kazah.

CICA este un forum interstatal creat la iniţiativa Kazahstanului în 1992, având ca scop crearea condiţiilor pentru dialog, luarea deciziilor şi implementarea măsurilor în domeniul securităţii în Asia. Până în prezent, 28 de state sunt membre ale CICA, încă nouă ţări şi cinci organizaţii internaţionale au statut de observator. Din 2014, sediul CICA este situat în Nur-Sultan (Astana).

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.