Să nu dați vina pe Baubau. Moldova riscă să rămână fără contractul la gaz dacă nu auditează datoriile istorice

Acordul dintre Gazprom și Moldovagaz poate fi reziliat dacă nu se efectuează un audit al datoriei istorice. Despre aceasta a declarat viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Moldovei Andrei Spînu.

Dacă nu se efectuează un audit al datoriei istorice a Moldovagaz față de Gazprom înainte de luna mai 2022, există riscul rezilierii contractului și încetării furnizării de gaze către Moldova. Facem totul pentru a ne asigura că auditul se desfășoară în conformitate cu protocolul semnat cu Gazprom – până în mai 2022”, a spus Spînu.

Guvernul Moldovei a pregătit documentația pentru licitația pentru selecția unei companii care va efectua auditul. El a spus că contractul cu ea va fi plătit în detrimentul fondurilor bugetare.

Săptămâna trecută, în ședința Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz, această informație a fost transmisă și reprezentanților Gazprom în consiliu. S-a hotărât ca până pe 25 ianuarie să fie primite propuneri de la Gazprom, după care urmează să fie anunțată o licitație”, spuse Spînu.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în contractul de livrare a gazelor pe perioadă de de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale.

Acesta prevede, printre altele, efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

În același timp, problema datoriei regiunii transnistrene rămâne nerezolvată. Transnistria primește gaz printr-un singur contract cu Moldova, dar nu plătește gazul. Fondurile acumulate sunt acumulate într-un „cont de gaz” special și utilizate de autoritățile transnistrene pentru acoperirea deficitului bugetar al republicii nerecunoscute. Această datorie a malului stâng al Nistrului este deja de 7,5 miliarde de dolari.

Conform protocolului semnat, raportul de audit trebuie aprobat în ședința Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz în luna mai 2022.

#gaz #audit #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.