Salarii de peste 25 de mii de lei în Moldova. Unde se câștigă cel mai bine

În trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 10376,2 lei și s-a mărit față de trimestrul II 2021 în valoare nominală cu 14,7%, iar în termeni reali, ajustat la indicele prețurilor de consum, s-a micșorat cu 11,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mari salarii le-au câștigat angajații din domeniul informații și comunicații – 26517,9 lei, activități financiare și de asigurări – 20401,2 lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 15010,1 lei.

Cele mai mici salarii au ridicat angajații din domeniul activități de cazare și alimentație publică – 6658,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 6667,2 lei, artă, activități de recreere și de agrement – 7258,9 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2021 câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul activități de cazare și alimentație publică – cu 28,4%, agricultură, silvicultură și pescuit – cu 28,1%, activități financiare și de asigurări – cu 22,2%.

În sectorul bugetar în trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 8712,9 lei (cu 12,0% mai mult față de trimestrul II 2021), iar în sectorul real – 10960,4 lei (cu 15,4% mai mult față de trimestrul II 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2022, față de trimestrul II 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum), a fost de 88,7%, ceea ce semnifică că câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 11,3%.

#majorare #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.