Salarii de peste 25 de mii de lei în Moldova. Unde se câștigă cel mai bine

În trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 10376,2 lei și s-a mărit față de trimestrul II 2021 în valoare nominală cu 14,7%, iar în termeni reali, ajustat la indicele prețurilor de consum, s-a micșorat cu 11,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mari salarii le-au câștigat angajații din domeniul informații și comunicații – 26517,9 lei, activități financiare și de asigurări – 20401,2 lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 15010,1 lei.

Cele mai mici salarii au ridicat angajații din domeniul activități de cazare și alimentație publică – 6658,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 6667,2 lei, artă, activități de recreere și de agrement – 7258,9 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2021 câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul activități de cazare și alimentație publică – cu 28,4%, agricultură, silvicultură și pescuit – cu 28,1%, activități financiare și de asigurări – cu 22,2%.

În sectorul bugetar în trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 8712,9 lei (cu 12,0% mai mult față de trimestrul II 2021), iar în sectorul real – 10960,4 lei (cu 15,4% mai mult față de trimestrul II 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2022, față de trimestrul II 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum), a fost de 88,7%, ceea ce semnifică că câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 11,3%.

#majorare #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.