Salarii de peste 25 de mii de lei în Moldova. Unde se câștigă cel mai bine

În trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 10376,2 lei și s-a mărit față de trimestrul II 2021 în valoare nominală cu 14,7%, iar în termeni reali, ajustat la indicele prețurilor de consum, s-a micșorat cu 11,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mari salarii le-au câștigat angajații din domeniul informații și comunicații – 26517,9 lei, activități financiare și de asigurări – 20401,2 lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 15010,1 lei.

Cele mai mici salarii au ridicat angajații din domeniul activități de cazare și alimentație publică – 6658,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 6667,2 lei, artă, activități de recreere și de agrement – 7258,9 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2021 câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul activități de cazare și alimentație publică – cu 28,4%, agricultură, silvicultură și pescuit – cu 28,1%, activități financiare și de asigurări – cu 22,2%.

În sectorul bugetar în trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 8712,9 lei (cu 12,0% mai mult față de trimestrul II 2021), iar în sectorul real – 10960,4 lei (cu 15,4% mai mult față de trimestrul II 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2022, față de trimestrul II 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum), a fost de 88,7%, ceea ce semnifică că câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 11,3%.

#majorare #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.