Salarii de peste 25 de mii de lei în Moldova. Unde se câștigă cel mai bine

În trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 10376,2 lei și s-a mărit față de trimestrul II 2021 în valoare nominală cu 14,7%, iar în termeni reali, ajustat la indicele prețurilor de consum, s-a micșorat cu 11,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cel mai mari salarii le-au câștigat angajații din domeniul informații și comunicații – 26517,9 lei, activități financiare și de asigurări – 20401,2 lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 15010,1 lei.

Cele mai mici salarii au ridicat angajații din domeniul activități de cazare și alimentație publică – 6658,2 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 6667,2 lei, artă, activități de recreere și de agrement – 7258,9 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2021 câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul activități de cazare și alimentație publică – cu 28,4%, agricultură, silvicultură și pescuit – cu 28,1%, activități financiare și de asigurări – cu 22,2%.

În sectorul bugetar în trimestrul II 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 8712,9 lei (cu 12,0% mai mult față de trimestrul II 2021), iar în sectorul real – 10960,4 lei (cu 15,4% mai mult față de trimestrul II 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2022, față de trimestrul II 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum), a fost de 88,7%, ceea ce semnifică că câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 11,3%.

#majorare #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.