Salariile profesorilor, majorate cu 15% de la 1 ianuarie 2024

Premierul Dorin Recean a anunțat, în cadrul ședinței Guvernului, o majorare semnificativă a salariilor pentru toate cadrele didactice începând cu 1 ianuarie 2024. Potrivit declarației premierului, salariile acestora se vor majora cu 15%, măsură menită să recunoască și să valorifice contribuția vitală a profesorilor la dezvoltarea educației în țară.

Această creștere salarială se traduce printr-o cheltuială estimată la 915 milioane de lei, o investiție semnificativă care reflectă angajamentul Guvernului față de îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru cadrele didactice.

Premierul Recean a subliniat importanța sectorului educațional și rolul esențial pe care îl joacă profesorii în formarea viitoarelor generații. El a menționat că această majorare salarială este o recunoaștere a eforturilor constante depuse de cadrele didactice și o încurajare pentru a menține standardele înalte ale educației.

În plus față de această măsură, premierul Recean a anunțat și o creștere semnificativă a indemnizației unice la naștere începând cu anul 2024. Astfel, îndemnizația va fi majorată până la 20 de mii de lei, având scopul de a sprijini familiile și de a facilita începutul unei noi vieți pentru nou-născuți.

Un profesor începător din R. Moldova are în prezent un salariu net lunar de circa 6 700 de lei pentru o normă didactică, iar un profesor cu experiență – de la 9 000 la 9 500 de lei.

La începutul anului de studii 2022/23 în Republica Moldova activau 1329 de instituții de învățământ (primar, secundar, profesional tehnic și superior) în care își fac studiile 437,2 mii de elevi și studenți și își desfășoară activitatea 33,8 mii de cadre didactice, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #salarii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.