Salariile s-au majorat cu doar 1,3% în trimestrul doi. Au fost erodate de inflație

Câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 12175,9 lei, fiind în creștere cu 17,3%, însă raportat la inflație majorarea a fost de doar 1,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele evidențiază variația câștigului salarial mediu lunar în diferite domenii economice în trimestrul II 2023. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în următoarele activități:

Informații și comunicații – 30521,3 lei
Activități financiare și de asigurări – 24704,0 lei
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18382,2 lei.

În contrast, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în:

Activități de cazare și alimentație publică – 7445,8 lei
Agricultură, silvicultură și pescuit – 7643,0 lei
Artă, activități de recreere și agrement – 9047,8 lei.

Comparând trimestrul II 2023 cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea câștigului salarial a fost evidentă în toate sectoarele economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

Transport și depozitare – cu 27,7%
Artă, activități de recreere și agrement – cu 24,6%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 23,0%.

Comparativ cu trimestrul I 2023, creșterea câștigului salarial a fost de 6,0%. În acest sens, cele mai semnificative creșteri au avut loc în:

Activități financiare și de asigurări – cu 13,8%
Sănătate și asistență socială – cu 12,1%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 11,2%.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților, acesta a rămas în principal la același nivel în trimestrul II 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Totuși, există variații notabile în anumite sectoare economice. Numărul mediu al salariaților a crescut cel mai semnificativ în:

Activități de cazare și alimentație publică – cu 37,9%
Informații și comunicații – cu 7,0%
Alte activități de servicii (inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 5,5%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au avut loc în activitățile:

Tranzacții imobiliare – cu 9,5%
Activități profesionale, științifice și tehnice – cu 6,1%
Industrie – cu 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.