Salariul mediu pe economie, în creștere cu peste 15% față de acum un an. Cine au primt mai mulți bani

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II 2020 și cu 6,8% față de trimestrul I 2021, arată datele pulicate de Biroul Național de Statistică.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul II 2021 s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 21753,9 lei;
activități financiare și de asigurări – 16698,6 lei;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – 5184,8 lei;
agricultură, silvicultură și pescuit – 5206,4 lei;
artă, activități de recreere și de agrement – 6169,3 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2020, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în:

sănătate și asistență socială – cu 36,6%;
distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – cu 19,0%;
transport și depozitare – cu 18,7%.

Comparativ cu trimestrul I 2021, cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în activitățile:

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat –

cu 16,4%;
industria extractivă – cu 14,1%;
construcții și informații și comunicații – cu 9,3 și, respectiv, 9,2%.

În sectorul bugetar, în trimestrul II 2021 câștigul salarial mediu lunar a constituit 7778,5 lei (cu 8,5% mai mult față de trimestrul II 2020), iar în sectorul real – 9497,8 lei (cu 17,1% mai mult față de trimestrul II 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 111,8%.

#câștig salarial #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025/2026 se anunță paradoxal pentru cultivatorii de rapiță din Republica Moldova: deși suprafețele însămânțate au revenit spectaculos la circa 100 000 ha – peste dublul anului trecut – fermierii trebuie să se pregătească pentru cotații mai temperate decât maximele atinse în 2024. Potrivit economistului Iurie Rija, oferta bogată din România, Rusia și Bulgaria, coroborată cu o recoltă europeană internă mai mare, va reduce cu aproximativ 1,2 milioane t cererea Uniunii Europene pentru rapiță importată, principalul debușeu al producției moldovenești.

În acest context, competiția dintre exportatorii din afara UE – Ucraina, Moldova și Canada – se va intensifica, ceea ce va împinge prețurile de frontieră în jos. Moldova, lipsită de cote preferențiale consistente, riscă să vândă sub nivelurile de anul trecut, mai ales că traderii europeni vor beneficia de excedentul românesc și de revenirea cerealieră a Rusiei și Ucrainei. Singura variabilă pozitivă ar putea fi o recoltă ucraineană semnificativ mai mică decât cea estimată oficial (2–2,5 mil. t), scenariu care ar susține prețurile regionale în toamnă.

Datele UkrAgroConsult arată deja volatilitate: contractele forward pentru rapița ucraineană au urcat cu 10–15 $/t într-o singură săptămână, atingând 515–525 dolari/t FOB Marea Neagră, dar rămân sub vârful de 550–565 dolari/t din iunie 2025. Fermierii moldoveni nu ar trebui să mizeze pe repetarea acelui maxim; mai degrabă, strategia de stocare ar putea redeveni esențială. În 2024, reținerea mărfii în fermă a redus lichiditatea și a sprijinit cotațiile de iarnă; aceeași tactică ar putea tempera eventualele scăderi din iulie–august 2025, mai ales dacă cererea de biodiesel în UE rămâne robustă.

Statistica sezonului comercial care se încheie este, însă, mai puțin favorabilă: Moldova a exportat numai 110 129 t de rapiță (–60 % față de 2023/24), coborând pe locul 4 în topul furnizorilor UE cu o cotă de 1,4 %. Prețul mediu de export a urcat la 9,10 lei/kg, dar rămâne sub pragul de 11 lei/kg din 2022/23. „RUSAGRO-PRIM”, „VADALEX GRAINS” și „GRANDO INVEST TRADING” au dominat livrările din 2024, iar în prima jumătate din 2025 liderii s-au reconfigurat: „CURTEA DACILOR” și „AGRO-NOVA PRIM” au urcat în top alături de „RUSAGRO-PRIM”, cumulând 94 % din exporturi.

Creșterea rapidă a suprafețelor – de la 43 217 ha oficial în 2024 la o estimare de 100 000 ha pentru recolta 2025 – reflectă reînnoirea încrederii fermierilor în profitabilitatea culturii, susținută de condiții de semănat ideale în toamna trecută și de prețurile încă atractive din piața europeană a uleiului vegetal. Totuși, economistul avertizează că „sabia cu două tăișuri” rămâne: randamentele ridicate vor spori veniturile la hectar, dar valoarea totală obținută pe tonă s-ar putea eroda dacă surplusul regional nu va fi absorbit rapid.

Concluzia analizei este una de optimism rezervat: 2025/26 promite un an agricol bun, însă succesul financiar depinde de capacitatea Moldovei de a valorifica prompt recolta – fie prin contracte la termen în perioadele de vârf, fie printr-o politică inteligentă de stocare – și de menținerea canalelor logistice spre principalele piețe din România și Bulgaria.