Sancțiunile Occidentului ambiționează Rusia. Moscova anunță investiții masive în aviație

Guvernul Rusiei a anunţat luni, 27 iunie, planuri de a investi 770 de miliarde de ruble (14,5 miliarde de dolari) în industria aviaţiei din ţară.

Totul se va face până la sfârşitul acestui deceniu, pentru a creşte ponderea aeronavelor fabricate pe plan intern.

Industria aviaţiei ruse se află în criză de când Occidentul a impus sancţiuni după invadarea Ucrainei de către Moscova, interzicând companiilor aeriene ruse să zboare către destinaţii din Europa, Statele Unite şi alte ţări.

Companiile aeriene ruse au oprit în mare măsură zborurile internaţionale, după ce companiile de leasing au declarat că vor confisca avioane în conformitate cu sancţiunile.

Moscova a adoptat o lege care permite confiscarea a sute de avioane ca răspuns la aceste sancţiuni.

Producătorii străini de avioane au încetat, de asemenea, să livreze avioane noi Rusiei, în timp ce piese de schimb pentru avioanele construite în străinătate sunt insuficiente.
”Cota aeronavelor produse pe plan intern în flota companiilor aeriene ruse ar trebui să crească la 81% până în 2030”, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov, într-o întâlnire televizată a oficialilor guvernamentali.

Rusia a făcut eforturi pentru a dezvolta producţia locală de avioane, dar numai aeronava regională Suhoi Superjet este produsă în masă în interiorul Rusiei, în timp ce un număr semnificativ de componente ale sale, inclusiv piese vitale ale motorului, sunt importate.

Rusia se pregăteşte să producă în masă aeronava MS-21, care are şi câteva componente străine. De asemenea, se aşteaptă să înceapă construirea unui număr mic de Tu-214, proiectate sovietic.

Potrivit programului, companiile aeriene ruse ar trebui să primească aproximativ 1.000 de aeronave noi construite local până în 2030.

Ziarul Vedomosti a relatat anterior că Aeroflot, cel mai mare transportator aerian rus, ar putea semna în curând un contract cu United Aircraft Corporation (UAC), deţinută de stat, pentru achiziţionarea a 300 de aeronave noi. Niciuna dintre companii nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii.

#aviatie #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.