Sancțiunile vestului îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult

Războiul declanșat de Putin în Ucraina pe 24 februarie 2022 a ajuns în a cincea lună, iar liderul de la Kremlin nu se oprește din proiectul său militar diabolic.

Uniunea Europeană a adoptat șase pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, care afectează deja un număr semnificativ de sectoare ale economiei Moscovei.

Multă lume se întreabă, dacă sancțiunile occidentale au vreun efect asupra Rusiei. Josep Borrell Fontelles, vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță într-o analiză din Independent, că acestea lovesc puternic pe Vladimir Putin și complicii săi, iar repercusiunile din economia rusă vor crește în timp.

Măsurile contra Moscovei luate de Uniunea Europeană vizează acum aproape 1.200 de persoane și 98 de entități din Rusia, precum și un număr important de sectoare ale economiei ruse.

Sancțiunile UE lovesc economia Rusiei cu adevărat, deși Moscova exportă o mulțime de materii prime. Dar pentru toate tehnologiile avansate din lume, Rusia depinde în proporție de 45% de Europa și 21% de Statele Unite, comparativ cu doar 11% de China.

În domeniul militar, sancțiunile limitează capacitatea Rusiei de a produce rachete de mare precizie precum Iskander sau KH 101. Aproape toți producătorii străini de mașini au decis să se retragă din Rusia, iar puține mașini produse de firme locale vor fi vândute fără airbaguri sau transmisii automate.

Spre exemplu, datele din luna mai 2022 arată că Rusia a produs doar 3.700 de mașini, cu 97% mai puțin decât în aceeași lună de anul trecut.

Industria petrolieră a Rusiei suferă nu doar plecarea operatorilor străini, ci și dificultatea de a accesa tehnologii avansate privind forajul. Traficul aerian a scăzut enorm, iar Moscova va trebuie să-și retragă din circulație majoritatea aeronavelor din lipsa pieselor de schimb.

La acestea se adaugă și pierderea accesului Rusiei pe piețele financiare internaționale, fiind deconectată de la principalele rețele globale de cercetare.

Până la sfârșitul anului 2022, UE va reduce importurile de petrol din Rusia cu 90% și le va scădea rapid și pe cele de gaze naturale.
Aceste impacturi masive și în creștere din economia Rusiei îl vor determina pe Vladimir Putin să-și modifice calculele strategice din Ucraina? Borell consideră că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul imediat, deoarece acțiunile sale nu sunt ghidate în primul rând de logica economică.

Cu toate astea, sancțiunile îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult.

#sanctiuni #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.