Sancțiunile vestului îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult

Războiul declanșat de Putin în Ucraina pe 24 februarie 2022 a ajuns în a cincea lună, iar liderul de la Kremlin nu se oprește din proiectul său militar diabolic.

Uniunea Europeană a adoptat șase pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, care afectează deja un număr semnificativ de sectoare ale economiei Moscovei.

Multă lume se întreabă, dacă sancțiunile occidentale au vreun efect asupra Rusiei. Josep Borrell Fontelles, vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță într-o analiză din Independent, că acestea lovesc puternic pe Vladimir Putin și complicii săi, iar repercusiunile din economia rusă vor crește în timp.

Măsurile contra Moscovei luate de Uniunea Europeană vizează acum aproape 1.200 de persoane și 98 de entități din Rusia, precum și un număr important de sectoare ale economiei ruse.

Sancțiunile UE lovesc economia Rusiei cu adevărat, deși Moscova exportă o mulțime de materii prime. Dar pentru toate tehnologiile avansate din lume, Rusia depinde în proporție de 45% de Europa și 21% de Statele Unite, comparativ cu doar 11% de China.

În domeniul militar, sancțiunile limitează capacitatea Rusiei de a produce rachete de mare precizie precum Iskander sau KH 101. Aproape toți producătorii străini de mașini au decis să se retragă din Rusia, iar puține mașini produse de firme locale vor fi vândute fără airbaguri sau transmisii automate.

Spre exemplu, datele din luna mai 2022 arată că Rusia a produs doar 3.700 de mașini, cu 97% mai puțin decât în aceeași lună de anul trecut.

Industria petrolieră a Rusiei suferă nu doar plecarea operatorilor străini, ci și dificultatea de a accesa tehnologii avansate privind forajul. Traficul aerian a scăzut enorm, iar Moscova va trebuie să-și retragă din circulație majoritatea aeronavelor din lipsa pieselor de schimb.

La acestea se adaugă și pierderea accesului Rusiei pe piețele financiare internaționale, fiind deconectată de la principalele rețele globale de cercetare.

Până la sfârșitul anului 2022, UE va reduce importurile de petrol din Rusia cu 90% și le va scădea rapid și pe cele de gaze naturale.
Aceste impacturi masive și în creștere din economia Rusiei îl vor determina pe Vladimir Putin să-și modifice calculele strategice din Ucraina? Borell consideră că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul imediat, deoarece acțiunile sale nu sunt ghidate în primul rând de logica economică.

Cu toate astea, sancțiunile îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult.

#sanctiuni #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.