Sancțiunile vestului îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult

Războiul declanșat de Putin în Ucraina pe 24 februarie 2022 a ajuns în a cincea lună, iar liderul de la Kremlin nu se oprește din proiectul său militar diabolic.

Uniunea Europeană a adoptat șase pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, care afectează deja un număr semnificativ de sectoare ale economiei Moscovei.

Multă lume se întreabă, dacă sancțiunile occidentale au vreun efect asupra Rusiei. Josep Borrell Fontelles, vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță într-o analiză din Independent, că acestea lovesc puternic pe Vladimir Putin și complicii săi, iar repercusiunile din economia rusă vor crește în timp.

Măsurile contra Moscovei luate de Uniunea Europeană vizează acum aproape 1.200 de persoane și 98 de entități din Rusia, precum și un număr important de sectoare ale economiei ruse.

Sancțiunile UE lovesc economia Rusiei cu adevărat, deși Moscova exportă o mulțime de materii prime. Dar pentru toate tehnologiile avansate din lume, Rusia depinde în proporție de 45% de Europa și 21% de Statele Unite, comparativ cu doar 11% de China.

În domeniul militar, sancțiunile limitează capacitatea Rusiei de a produce rachete de mare precizie precum Iskander sau KH 101. Aproape toți producătorii străini de mașini au decis să se retragă din Rusia, iar puține mașini produse de firme locale vor fi vândute fără airbaguri sau transmisii automate.

Spre exemplu, datele din luna mai 2022 arată că Rusia a produs doar 3.700 de mașini, cu 97% mai puțin decât în aceeași lună de anul trecut.

Industria petrolieră a Rusiei suferă nu doar plecarea operatorilor străini, ci și dificultatea de a accesa tehnologii avansate privind forajul. Traficul aerian a scăzut enorm, iar Moscova va trebuie să-și retragă din circulație majoritatea aeronavelor din lipsa pieselor de schimb.

La acestea se adaugă și pierderea accesului Rusiei pe piețele financiare internaționale, fiind deconectată de la principalele rețele globale de cercetare.

Până la sfârșitul anului 2022, UE va reduce importurile de petrol din Rusia cu 90% și le va scădea rapid și pe cele de gaze naturale.
Aceste impacturi masive și în creștere din economia Rusiei îl vor determina pe Vladimir Putin să-și modifice calculele strategice din Ucraina? Borell consideră că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul imediat, deoarece acțiunile sale nu sunt ghidate în primul rând de logica economică.

Cu toate astea, sancțiunile îl vor prinde într-o menghină pe Putin, care se va strânge din ce în ce mai mult.

#sanctiuni #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.